Un studiu recent, publicat în revista științifică The Lancet Planetary Health, dedicată relației dintre mediu, climă și sănătate, dezvăluie că, dacă producția mondială de plastic continuă în ritmul actual, costurile pentru sănătatea populației globale vor crește dramatic până în anul 2040.
Cercetarea, prezentată de Futura-Sciences, pornește de la cantitatea de plastic produsă la nivel mondial: peste 400 de milioane de tone sunt fabricate anual. Din acestea, aproape două treimi ajung, mai devreme sau mai târziu, la gunoi, în sistemele de colectare ale orașelor și comunelor.
Sursă constantă de poluare
Odată ajuns acolo, plasticul nu dispare. Dimpotrivă, pe tot parcursul ciclului său de viață – de la extracția petrolului și gazelor folosite ca materie primă, la producție, transport, reciclare sau incinerare – el generează emisii de gaze cu efect de seră, contribuie la poluarea aerului și eliberează substanțe chimice toxice, cu efecte directe asupra sănătății.
Autorii studiului, cercetători din Marea Britanie și Franța, au folosit modele statistice pentru a estima impactul cumulativ al acestor procese. Echipa include specialiști de la London School of Hygiene & Tropical Medicine, una dintre cele mai importante instituții de cercetare în sănătate publică din Regatul Unit, precum și de la Institut national de la recherche agronomique – institut public francez care studiază agricultura, alimentația și mediul.
Prețul sănătății până în 2040
Rezultatele sunt îngrijorătoare. Dacă modul actual de producere și gestionare a plasticului rămâne neschimbat – scenariul „business as usual” – impactul asupra sănătății la nivel mondial ar putea ajunge la 83 de milioane de ani de viață pierduți până în 2040.
Practic, raportat la anul de referință 2016, impactul aproape s-ar dubla, de la aproximativ 2,1 milioane de ani de viață pierduți la 4,5 milioane.
Un impact mai mare decât se credea
„Poluarea cu plastic și emisiile asociate ciclului său de viață afectează viața și bunăstarea populațiilor din întreaga lume, dar amploarea acestor efecte asupra sănătății nu a fost încă pe deplin cuantificată”, explică cercetătorii.
Potrivit acestora, efectele asupra sănătății sunt legate de încălzirea globală, poluarea aerului și de apariția bolilor, inclusiv a unor decese premature, cauzate de expunerea la substanțe chimice toxice.
Ciclul unei sticle de plastic
Pentru a face mai ușor de înțeles acest mecanism, una dintre autoarele studiului, Megan Deeney, oferă exemplul unei simple sticle de apă. Aceasta este fabricată din petrol și gaze fosile, transformate în polietilen tereftalat (PET) și transportată pe distanțe lungi până la consumator. După utilizare, chiar și în condițiile reciclării, are șanse mari să ajungă într-o groapă de gunoi. Acolo, în timp, se descompune și eliberează substanțe chimice în mediul înconjurător.
Efecte care nu au fost măsurate
Cercetătorii atrag atenția că studiul nu surprinde pe deplin amploarea riscurilor. Analiza nu include expunerea directă a populației la substanțele care pot migra din ambalajele alimentare – precum microplasticele sau alți compuși chimici – ceea ce înseamnă că impactul real asupra sănătății ar putea fi chiar mai mare decât cel estimat.
Soluția: mai puțin plastic
Există însă și vești mai puțin sumbre. Modelele arată că impactul asupra sănătății ar putea fi redus cu aproximativ 43% până în 2040, dacă statele ar adopta politici ferme: reducerea producției de plastic, îmbunătățirea colectării și eliminării deșeurilor, creșterea reciclării, înlocuirea unor produse din plastic cu materiale alternative și introducerea sistemelor de reutilizare.
Însă cea mai eficientă măsură rămâne reducerea producției de plastic în sine, chiar și fără substituirea imediată a materialelor, atrag atenția specialiștii. Un acord în acest sens la nivel mondial nu a fost posibil până acum, în principal din cauza intereselor economice ale statelor producătoare de petrol. „În fața unei crize de sănătate publică la scară mondială, nimic nu împiedică însă țările să acționeze la nivel național”, consideră cercetătorii.