Procurorii consideră că trebuie modificată legislația penală și procesual penală, dar și legile Justiției. Propunerile au fost strânse după ce procurorii au discutat subiectele în adunările lor generale iar, ulterior, Secția de procurori din CSM a constatat că există unanimitate pentru propunerile de modificări legislative, astfel încât să fie îmbunătățită organizarea și funcționarea sistemului judiciar iar dosarele penale să fie soluționate într-un termen rezonabil.
Sinteza a fost trimisă la ministrul Justiției, Radu Marinescu, către comisiile juridice ale celor două camere ale Parlamentului, dar și către Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției, care a fost înființat la Guvern de premierul Bolojan.
În materialul sinteză de 10 pagini, procurorii propun următoarele:
- Procurorii vor o nouă procedură de numire a șefilor marilor Parchete
Necesitatea modificării procedurii de numire a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorilor șefi DNA/DIICOT, a adjuncților acestora, precum și a procurorilor șefi secție din cadrul acestor unități.
- Mandatele șefilor de mari parchete să se prelungească de la 3 la 5 ani
S-a apreciat că este necesar ca durata mandatelor pentru procurorul general și pentru procurorii-șefi ai direcțiilor specializate să fie de 5 ani (mandat unic), împrejurare care ar oferi o stabilitate mai mare și o independență sporită față de ciclurile politice. De asemenea, s-a apreciat că ar fi necesară introducerea avizului conform din partea Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
- Fiecare șef de mare parchet să aibă un singur mandat. Poate chiar de 6 ani
De asemenea, ar trebui înlăturată posibilitatea ca mandatele procurorului general și ale procurorilor șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism să fie reînnoite/prelungite după expirare, pentru a evita riscul ca titularii funcțiilor de conducere să fie influențați ori percepuți ca influențați de dorința de a fi reconfirmați. Reînnoirea mandatelor poate crea presiuni politice sau percepția că titularii gestionează deciziile în funcție de cine îi poate menține în funcție.
Secția pentru procurori apreciază că pentru mandatul unic ar trebui luată în considerare și durata de 6 ani, în raport cu necesitatea de a depăși durata mandatelor factorilor politici implicați în procedura de numire (4 ani durata unei legislaturi parlamentare, 5 ani durata mandatului Președintelui României).
- Mai multă independență față de politic
În forma actuală, legea permite ministrului justiției să propună numirea nu doar a procurorului general și a procurorilor-șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, respectiv a adjuncților acestora, ci și a procurorilor-șefi secție din aceste structuri, cu un simplu aviz consultativ din partea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Această reglementare extinde în mod nejustificat influența factorului politic asupra funcțiilor cheie din Ministerul Public, afectând independența operațională a acestuia. Procurorii-șefi secție exercită atribuții esențiale în structurarea și orientarea activității penale, iar numirea lor prin decizie politică, fără un filtru decizional profesional, constituie o ingerință excesivă în sistemul de justiție.
- Avizul CSM pe numiri să nu mai fie formal
Mai mult, avizul consultativ al Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are un caracter pur formal, putând fi ignorat complet de ministru, ceea ce golește de conținut rolul constituțional al Consiliului ca garant al independenței justiției. Este necesară o reformă legislativă care să limiteze intervenția ministrului doar la funcțiile de vârf – procurorul general, procurorii-șefi DNA și DIICOT, respectiv adjuncții acestora – condiționată de un aviz conform al Secției pentru procurori, iar celelalte funcții să fie ocupate prin concurs organizat de Secția pentru procurori.
De asemenea, s-a apreciat că ar fi necesară introducerea avizului conform din partea Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
- DNA să își reia competența pe investigarea magistraților
În marea majoritate a unităților de parchet consultate s-a apreciat că este necesară reglementarea competenței Direcției Naționale Anticorupție de a investiga infracțiuni de corupție comise de magistrați.
Direcția Națională Anticorupție dispune de infrastructura necesară pentru a investiga magistrații implicați în acte de corupție, având un corp de procurori specializați în lupta împotriva corupției la nivel înalt, selectați printr-un concurs riguros din rândul celor cu peste 10 ani de experiență profesională. De asemenea, beneficiază de resurse umane și logistice adecvate, incluzând ofițeri de poliție judiciară specializați în anchete penale și măsuri de supraveghere tehnică, experți antifraudă, informaticieni și investigatori financiari.
Corupția în rândul magistraților și la nivel înalt nu poate fi combătută eficient prin structuri nespecializate, lipsite de personal propriu pe toate palierele de instrumentare și de o bază logistică sustenabilă.
- Promovarea magistraților să se realizeze prin examen scris, tip grilă
Promovarea judecătorilor și procurorilor, la toate nivelurile, inclusiv la nivelul instanței supreme și la nivelul parchetului general, trebuie să se realizeze prin examen scris de tip grilă, ca modalitate principală de selecție, având ca obiect atât verificarea cunoștințelor teoretice, cât și rezolvarea de spețe practice.
Examenul scris reprezintă singura modalitate de promovare care poate asigura un criteriu obiectiv, transparent și verificabil de evaluare profesională, cu eliminarea sau diminuarea subiectivismului, a evaluărilor discreționare și a riscului de dependență profesională a magistratului.
Promovarea prin examen scris are, totodată, un efect pozitiv major asupra formării profesionale continue a magistraților, constituind un instrument real de creștere a calității actului de justiție. Posibilitatea înscrierii periodice la examen determină judecătorii și procurorii să își actualizeze constant cunoștințele, să studieze doctrina și jurisprudența recentă și să mențină un nivel ridicat de pregătire profesională.
- Revenirea la colegiile de conducere pentru ca puterea să nu se mai concentreze excesiv la nivelul conducerii instanței sau parchetului
Propunerile formulate urmăresc reîntoarcerea la componența colegiilor de conducere anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 304/2022, astfel cum erau prevăzute de art. 49 din Legea nr. 304/2004. Dispozițiile introduse prin Legea nr. 304/2022 privind componența colegiilor de conducere au condus la o concentrare excesivă a deciziei la nivelul conducerii instanței sau parchetului, în special în cazul instanțele judecătorești unde colegiul de conducere are atribuții esențiale de organizare și funcționare. În forma actuală, majoritatea este deținută de magistrați cu funcții de conducere, a căror numire și revocare sunt influențate direct sau indirect de conducătorul instanței sau parchetului, ceea ce transformă decizia colegială într-una formală și golește de conținut principiul conducerii colective. S-a apreciat că se impune revenirea la forma anterioară Legii nr. 304/2022 care asigura o reprezentare mai largă a magistraților și un control colegial real asupra deciziilor administrative.
- Concurs sau examen pentru numirea procurorilor generali adjuncți ai parchetelor de pe lângă curți de apel și a prim–procurorilor adjuncți ai parchetelor de pe lângă judecătorii și tribunale
S-a apreciat că este necesară modificarea procedurii de numire în funcțiile de conducere din cadrul instanțelor și parchetelor în sensul introducerii unui concurs sau examen de verificare a cunoștințelor teoretice privind managementul și organizarea judiciară și a unui proiect de management.
- Modificarea condițiilor privind delegarea judecătorilor și procurorilor
În cadrul adunărilor generale s-a apreciat că se impune modificarea cadrului normativ privind delegarea judecătorilor și procurorilor, în sensul întăririi independenței magistratului și a eliminării riscului de utilizare a delegării ca instrument de presiune profesională.
Propunerea vizează modificarea competenței de a dispune delegarea magistraților în favoarea Secției pentru judecători sau a Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Limitarea duratei delegării și a posibilității de prelungire, prin stabilirea unei durate maxime totale, a unui plafon al prelungirilor succesive.
Limitarea posibilității de detașare a magistraților doar la instanțe, la parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii și la Institutul Național al Magistraturii/Școlii Naționale de Grefieri, corelativ cu crearea condițiilor de ocupare a funcțiilor din cadrul instituțiilor din justiție, altele decât instanțele și parchetele, preponderent cu personal asimilat.
- Modificarea criteriilor de admitere în magistratură, formarea inițială a magistraților și condiția de vechime pentru promovare în funcții de conducere și execuție
S-a apreciat că se impune revenirea la regula potrivit căreia durata cursurilor la Institutului Național al Magistraturii să fie de doi ani.
- Reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii
În cadrul adunărilor generale s-a arătat că este imperios necesar ca parchetele de pe lângă judecătorii să fie reorganizate într-un parchet local unic la nivelul fiecărui județ, pentru a echilibra volumul de activitate și a suplini deficitul de procurori de la nivelul parchetelor mici, situate în localități neatractive pentru ocuparea posturilor.
- Crearea unui corp al poliției judiciare în cadrul Ministerului Public
S-a apreciat că este necesară arondarea la fiecare unitate de parchet unde se efectuează preponderent urmărire penală proprie (parchetele de pe lângă curți de apel și parchetele de pe lângă tribunale), raportat la schema de procurori, a unor organe de poliţie judiciară proprii care să îşi desfăşoare activitatea în mod direct în cadrul Ministerului Public, al căror statut să fie similar celui prevăzut de art. 10 din OUG nr. 43/2002, având în vedere faptul că în prezent, cu câteva excepţii punctuale, nu există astfel de posturi în schemele de personal ale unităţilor de parchet, fiind necesară adoptarea unei astfel de măsuri în vederea eficientizării activităţii de urmărire penală, prin specializarea unor organe de poliţie judiciară în cadrul parchetelor şi prin înlăturarea dublei subordonări: cea ierarhică faţă de organele de conducere din cadrul M.A.I. şi cea faţă de procurori în ceea ce priveşte activitatea de urmărire penală desfăşurată.
- Asigurarea dreptului la liberă exprimare al magistraților
În cadrul adunărilor generale s-a apreciat că se impune introducerea unei dispoziții în Legea nr. 303/2022 prin care să se stabilească expres faptul că exercitarea dreptului la liberă exprimare al magistratului este garantată și că semnalarea disfuncționalităților din sistemul judiciar nu poate face obiectul cercetării disciplinare
- Implementarea recomandării Comisiei de la Veneția referitoare la acțiunea disciplinară exercitată față de magistrați
În cadrul adunărilor generale s-a solicitat însușirea recomandării Comisiei de la Veneția referitoare la răspunderea disciplinară a magistraților în sensul reglementării caracterului definitiv al hotărârilor secțiilor în cazul în care acestea resping acțiunea disciplinară inițiată de Inspecția Judiciară împotriva unui judecător sau procuror
- Procurorii au și propuneri cu privire la legislația penală și procesual penală
În ceea ce privește gestionarea volumului mare de activitate cu consecințe asupra duratei de soluționare a cauzelor penale ei propun următoarele:
a) Neînregistrarea tuturor faptelor sesizate prin reglementarea unei proceduri de filtrare a acestora, care să îi confere procurorului prerogativa unei analize de oportunitate în ceea ce privește declanșarea urmăririi penale cu privire la fapta sesizată (similar legislației din alte state, de exemplu în Țările de Jos).
b) Simplificarea procedurii acordului de recunoaștere a vinovăției și a procedurii de renunțare la urmărirea penală.
c) Eliminarea dublei calități (suspect și inculpat) a persoanei cercetate în faza de urmărire penală.
d) Crearea unei infrastructuri digitale care să sprijine activitatea de urmărire penală.
Procurorii var să fie eliminată și camera preliminară – pe care nu o consideră eficientă și vor să fie reglementat expres principiul tempus regit actum – în sensul ca deciziile CCR, respectiv cele ale ÎCCJ care produc efecte erga ones să nu aducă atingere actelor procedurale întocmite anterior publicării deciziilor.
Secția de procurori din CSM vrea să nu mai poată fi atacată soluția de clasare din două etape, doresc să poată dispună măsuri de siguranță a confiscării extinse și insistă ca organele de cercetare penală din cadrul DGA să poată să intre în dosare penale.
Procurorii nu mai doresc nici ca expertiza să fie obligatorie pentru determinarea prejudiciului în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, vor să modifice dispozițiile referitoare la renunțarea la urmărire penală și doresc să limiteze posibilitatea de a se invoca nulitatea relativă.
Reglementarea momentului de la care curge termenul de prescripție – reprezintă o altă propunere a procurorilor CSM. Ei cer o intervenție legislativă astfel încât să se introducă o nouă prevedere în Codul penal – în sensul ca infracțiunile pentru care sunt prevăzute modalități alternative ale elementului material reprezintă o forma a unității de infracțiune cu durata in timp pentru care termenul de prescripție se calculează de la data comiterii ultimei modalități alternative prevăzute de legea.
„Cu titlu exemplificativ, în materia infracțiunilor de corupție, epuizarea infracțiunii ar urma să fie stabilită la momentul ultimei primiri sau remiteri a folosului necuvenit, indiferent de numărul actelor de executare (tranșelor) ori de modalitatea alternativă de realizare a elementului material”, arată CSM.