Potrivit draft-ului aflat în lucru pe masa decidenților, investitorii care implementează proiecte de investiții strategice pot beneficia de ajutor de stat în baza unor scheme de ajutor de stat sau sub forma unui ajutor de stat ad-hoc personalizat în funcție de nevoile și formele de sprijin solicitate aceștia.
Documentul, care include numeroase propuneri din partea PSD, potrivit surselor Mediafax, prevede ca schemele de ajutor să fie finanțate mixt, prin credit fiscal și grant
De asemenea, la schema pentru investiții greenfield, de la zero, în sectoare în care există deficit comercial, finanțarea se va face atât prin credit fiscal, cât și prin grant.
Măsuri fiscale
- Intervenția BID cu instrumente specifice de sprijin
La capitolul măsuri fiscale, Banca de Investiții și Dezvoltare S.A. (BID) este autorizată să implementeze scheme de garantare, în numele si contul statului, atât în condiții de piață cât și care implică măsuri de natura ajutorului de stat, în conformitate cu legislația în vigoare, și să participe si/sau să înființeze vehicule investiționale și fonduri de investiții, care să ofere instrumente de tip participații la capital și alte instrumente financiare, pentru atenuarea constrângerilor de finanțare întâmpinate de unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri), de operatorii regionali sau locali de servicii publice și alte entități publice, precum și de companiile mari, cu capitalizare medie și mică și nou înființate din sectorul privat.
- Impozitul pe profit – Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal
Proiectul prevede acordarea unui credit fiscal rambursabil pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, respectiv 10% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, ca măsură alternativă la prevederea actuală privind deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare care se scade din baza impozabilă.
Pentru stimularea investițiilor în echipamente productive noi prin amortizare accelerată – creşterea atractivităţii scutirii pentru profitul reinvestit, se propune acordarea posibilității de a folosi amortizarea accelerată in cazul activelor pentru care s-a aplicat facilitatea de scutire a profitului reinvestit pentru investiţiile eligibile făcute in perioada anilor 2026-2027. Măsura de amortizare accelerata (care in prezent nu se poate aplica de către plătitorii de impozit pe profit care beneficiază de scutirea de impozit pentru profitul reinvestit) presupune modificarea amortizarea de la cote egale pe durata de utilizare, la o amortizarea 50% in primul an si restul in cote egale. Impactul este pe flux de numerar (încasări la bugetul de stat, mai puțin la începutul duratei de viata, mai mult spre final).
Pentru stimularea investitiilor în echipamente productive noi prin amortizare accelerată se propune extinderea amortizării accelerate și la alte active și industri, respectiv: „Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru), „Mijloace de transport”, „Animale şi plantaţii. Amortizarea accelerată presupune deducerea a 50% din valoarea mijlocului fix în primul an de amortizare, diferența amortizându-se liniar pe durata rămasă.
Cu același scop, documentul introduce conceptul de amortizarea super-accelerata: Introducerea unei metode de amortizare „mai accelerată”, pentru anii 2026-2027, resptectiv care permite deducerea a 75% în primul an, diferența amortizându-se liniar pe durata ramasă de utilizare a echipamentului (pentru 2026-2027).
Inițiatorii propun și dublarea plafonului pentru valoarea de intrare a mijloacelor fixe, respectiv creștere plafon pentru încadrarea ca mijloace fixe (actual 2.500 lei propus acum 15 ani; propunere plafon nou 5.000 lei). Măsura are în vedere faptul că plafonul nu mai corespunde cu valorile actuale ale mijloacelor fixe, iar cvloarea de 5.000 lei este obținută prin adăugarea indicelui prețurilor de consum, cumulat pentru perioada care începe la ultima majorare.
Proiectul include și instituirea unor Super-deduceri pentru cheltuielile suportate de societatile care se listează. Este vorba de stimulente fiscale prin deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor aferente procesului de admitere la tranzacționare și deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor de menținere la tranzacționare, înregistrate în primul an fiscal/an fiscal modificat ulterior celui de admitere la tranzacționare.
Autorii proiectului vor și permanentizarea plății impozitului pe profit la 25 iunie/șase luni de la închiderea anului modificat – începând cu anul 2026.
Spre exemplu, sa existe obligația de a tine sumele reprezentând profitul reinvestit in Alte rezerve pe o perioada de 5 ani, corelata cu obligația de a deține mijloacele fixe care au făcut obiectul facilitații sau de scăzut procentul pentru obligația de a transfera profitul reinvestit la rezerve. Ulterior, se pot elibera din rezerve 50% din sume. Măsura se aplica inclusiv pentru rezervele aferente mijloacelor fixe pentru care s-a aplicat facilitatea anterior intrării in vigoare.
Pentru creșterea atractivității facilității privind profitul reinvestit, documentul propune ca facilitatea să fie într-adevăr o SCUTIRE a profitului reinvestit și nu o AMÂNARE a lui, așa cum este în prezent. Spre exemplu, să existe obligația de a ține sumele reprezentând profitul reinvestit în Alte rezerve pe o perioada de 5 ani, corelată cu obligația de a deține mijloacele fixe care au făcut obiectul facilității sau de scăzut procentul pentru obligația de a transfera profitul reinvestit la rezerve. Ulterior, se pot elibera din rezerve 50% din sume. Măsură se aplică inclusiv pentru rezervele aferente mijloacelor fixe pentru care s-a aplicat facilitatea anterior intrării în vigoare.
La ce să se aștepte mintroînreprinderile
Pentru microîntreprinderi se propune:
- Majorarea termenului de angajare inițială a unui salariat: de la 30 la 90 de zile pentru microîntreprinderile nou-înființate, iar ulterior, dacă singurul contract de muncă încetează, să fie tot perioada de 30 de zile pentru a angaja o noua persoană.
- Modul de calcul al bazei impozabile: Plafonul de 100.000 de euro aplicabil microîntreprinderilor să fie constituit din cifra de afaceri a societății, așa cum este definită în reglementările contabile. Baza impozabilă să aibă aceeași componență ca în prezent
- Posibilitatea revenirii la regimul de microîntreprindere: cu începutul unui an calendaristic, daca se (re)indeplinesc conditiile ulterior, chiar dacă entitatea a mai aplicat acest regim si în anii precedenți și a fost nevoită să treacă apoi la impozit pe profit.
- Posibilitatea suspendării multiple a unui CIM din motiv de concediu medical pe parcursul anului, fără depășirea cumulată a 30 de zile, astfel încât entitatea să își mențină regimul de microîntreprindere.
Ce primește bonificații
Documentul propune:
- Bonificatie de 3% pentru persoanele juridice ce datoreaza impozit pe profit si impozitul pe venitul microintreprinderilor, care isi platesc integral impozitele si alte obligatii bugetare datorate si respecta obligatiile declarative impuse de lege.
- Bonificatie de 3% pentru persoanele fizice ce datoreaza impozit pe venit pe baza declaratiei D212, similar persoanelor juridice
La capitolul măsuri în domeniul impozit pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii,
- Alinierea regim fiscal pentru fondul de pensii pilon 4 & altele: Includerea contribuțiilor în plafonul de 400 de euro anual, cât este în prezent, pentru fiecare persoană, sumă deductibilă/ neimpozabilă la calculul impozitului pe venit și majorarea plafonului anterior menționat de la 400 de euro anual pentru fiecare persoană, la un plafon agreat cu ASF.
- Stimularea investitiilor pe piata de capital si imbunatatirea educatiei financiare
Măsuri privind TVA
Nu în ultimul rând, la capitolul TVA, se propune creșterea plafonului cifrei de afaceri pentru TVA la încasare de la 4.5 mil lei la 5.0 mil lei în anul 2026 și 5.5 milioane începand cu anul 2027. Potrivit docuemtului consulat de Mediafax, în proiect este reglementată prima etapă.
Măsura avantajează în special operatorii economici care livrează către instituţii publice sau entităţi finanţate din surse publice care întârzie plata. În acest context, regimul TVA la încasare permite plata TVA după încasarea sumelor de la clienţi.
Ce ajutoare de stat se prevăd
În ceea ce privește schemele de ajutor aflate în lucru, documentul include șapte direcții:
- Stimularea investițiilor strategice în economie
- Stimularea investițiilor in sectoare de activitate cu deficit comercial semnificativ din industria prelucrătoare
- Stimularea investițiilor pentru valorificarea resurselor minerale și producția bazata pe tehnologie ”zero net
- Stimularea cercetării dezvoltării pentru crearea de înaltă tehnologie – TechUp
- Consolidarea capacităților industriale de apărare
- Ajutor de stat pentru facilitarea obținerii de finanțare pentru investiții productive
- Susținerea exporturilor si a investițiilor românești