Deficitul bugetar este aşteptat să continue procesul de ajustare început anul trecut, coborând spre un nivel de 6–6,5% din PIB în 2026. Chiar şi în aceste condiţii, povara rămâne ridicată, statul fiind nevoit să se împrumute aproape la fel de mult pentru acoperirea deficitului curent cât şi pentru rostogolirea datoriilor scadente.
Potrivit estimărilor, concentrarea scadenţelor pe termen scurt menţine presiunea asupra necesarului de finanţare, în contextul în care datoria publică a României a crescut accelerat în ultimii ani, apropiindu-se de 60% din PIB, faţă de circa 12% din PIB în urmă cu 15 ani. Evoluţia vine după o perioadă marcată de deficite bugetare ridicate, an de an, care au determinat autorităţile să adopte măsuri fiscale menite să stabilizeze finanţele publice.
În acest context, principala preocupare a autorităţilor rămâne asigurarea finanţării deficitului şi refinanţarea datoriei publice la costuri cât mai reduse. Pe pieţele externe, Ministerul Finanţelor ar urma să atragă aproximativ 10 miliarde de euro prin emisiuni de euroobligaţiuni în acest an, un nivel în scădere faţă de recordurile din anii anteriori. Pe piaţa internă, statul este estimat să se împrumute cu circa 160–170 miliarde de lei.
Necesarul brut de finanţare, evaluat la 13,5% din PIB, plasează Trezoreria statului în situaţia de a ajusta strategia de emisiuni, atât pe plan intern, cât şi extern, pentru a evita o creştere abruptă a randamentelor.
Astfel, în 2026 este de aşteptat o dependenţă mai redusă de finanţarea prin eurobonduri, o orientare mai pronunţată către piaţa internă, inclusiv segmentul de retail, precum şi o utilizare mai intensă a finanţărilor non-piaţă, în special fondurile europene, conform analizei ING Bank.