Într-o analiză, oficialul Bancii Naționalăe a României subliniază că aderarea, previzionată pentru acest an, nu ar trebui interpretată doar ca un succes diplomatic, ci ca „o ancoră instituțională” care poate optimiza funcția de producție a economiei.
„Pentru decidenții economici, acest proces reprezintă un mecanism de convergență structurală, dar a cărui eficiență depinde de evitarea ‘instituționalismului de fațadă’”, avertizează Badea.
Semnal de credibilitate și scăderea primei de risc
Potrivit analizei, un canal major de impact este comprimarea primei de risc: calitatea de membru ar funcționa ca un semnal de credibilitate, cu efecte precum reducerea spread-urilor la emisiunile de eurobonduri și îmbunătățirea costurilor de finanțare ale datoriei publice.
Badea leagă îmbunătățirea ratingului de țară de alinierea la codurile de liberalizare a mișcărilor de capital și la instrumente de guvernanță corporativă, care ar putea reduce volatilitatea fluxurilor de portofoliu și ar sprijini tranziția către investiții cu intensitate tehnologică mai ridicată, cu efect asupra productivității totale a factorilor (TFP).
Reconfigurarea investițiilor străine directe
Un alt efect așteptat vizează investițiile străine directe (ISD): statutul de membru ar putea elimina bariere pentru marii investitori instituționali, care direcționează capital către piețe ce respectă standarde riguroase de transparență. Dincolo de volum, Badea indică o posibilă „tranziție calitativă” a investițiilor către sectoare cu valoare adăugată ridicată, cu impact în productivitatea muncii.
În acest context, el oferă exemplul Polonia și Cehia, unde alinierea la standarde ar fi acționat ca un catalizator pentru integrarea în lanțuri valorice globale mai complexe, importantă pentru evitarea „capcanei venitului mediu”.
Avertisment: beneficiile nu vin automat
Prim-viceguvernatorul BNR atrage atenția că avantajele nu sunt „derivate automat” din actul aderării, ci depind de calitatea politicilor publice și de implementare. Printre condițiile-cheie menționate se numără menținerea sustenabilității finanțelor publice (pentru a valorifica dobânzi mai scăzute), continuarea digitalizării administrației și aplicarea reală a standardelor de guvernanță corporativă în companiile de stat.
În lipsa acestora, există riscul „reformelor de fațadă”, în care modificările legislative nu sunt urmate de schimbări efective în funcționarea administrației, notează Badea.
„Un proces care schimbă mentalități”
În final, oficialul subliniază că aderarea nu ar trebui privită ca un moment care se încheie odată cu acceptarea, ci ca un proces ce se manifestă prin transformările instituționale induse. În plus, obținerea statutului de membru ar consolida poziția României în discuțiile internaționale și ar sprijini obiectivul mai amplu de convergență cu economiile avansate.