Organizația internațională a Poliției Criminale (INTERPOL) a refuzat anunțarea în căutare internațională a lui Denis Cuculescu, condamnat de prima instanță la 15 ani de închisoare pentru trădare de patrie și escrocherie la 26 ianuarie 2026.
Instituția a motivat decizia prin interdicția de a se implica în dosare politice și de securitate a statelor, invocând propriul statut.
Inspectoratul General al Poliției (IGP) a trimis un demers repetat precizând că inculpatul este condamnat și pentru escrocherie – o infracțiune de drept comun, solicitând astfel reexaminarea deciziei.
Sentința de condamnare a lui Cuculescu a fost pronunțată de judecătorul Sergiu Stratan în lipsa inculpatului, care, între timp, a părăsit Republica Moldova.
Cuculescu s-a prezentat în instanță până la etapa finală a examinării cauzei, potrivit procurorului. După ce judecătorul nu a mai prelungit măsura controlului judiciar, acesta a putut pleca din țară.
INTERPOL a mai refuzat la 5 decembrie 2023 darea în căutare internațională a lui Nigeat Askerov, un alt cetățean moldovean care l-a recrutat pe Cuculescu și lucra în interesele reprezentanților Serviciului Federal de Securitate (FSB), fostul KGB, al Federației Ruse. Askerov figurează într-o cauză penală care nu poate fi trimisă în judecată în lipsa inculpatului, potrivit procurorilor.
CONDAMNAREA
La 12 ianuarie 2026, a fost emisă prima sentință în al doilea dosar de condamnare pentru trădare de patrie din istoria Republicii Moldova. Denis Cuculescu, un tânăr de 35 de ani, a fost condamnat la 15 ani de închisoare cu executare într-un penitenciar cu regim strict prin cumul de infracțiuni pentru trădare de patrie și escrocherie. (Detalii, AICI.)
Timp de aproape doi ani, 2020-2022, Cuculescu a schimbat monede digitale USDT în peste 300 de mii de euro și a transferat echivalentul a peste 150 de mii de dolari prin portmoneul său electronic. Banii erau folosiți pentru salarii și realizarea diferitor sarcini trasate de curatorii ruși, potrivit sentinței de condamnare.
Cuculescu a fost reținut la 8 decembrie 2022 și a rămas în arest până la 25 octombrie 2023. Apoi, dosarul a ajuns în instanță în mai 2023.
Cuculescu s-a prezentat în fața judecătorilor până aproape de etapa finală a examinării cauzei penale, a declarat procurorul Dumitru Tomița.
Dosarul ajunsese deja la audierea inculpatului. Ulterior însă Cuculescu a depus o cerere prin avocat ca procesul să fie examinat în lipsa sa. „Noi, evident, am fost împotrivă pentru că am constatat că se eschivează în instanță”, a spus Tomița.
Cererea de judecare în lipsă este un drept procedural, iar instanța a admis-o și a continuat examinarea fără inculpat, a precizat avocatul său Vitalie Caldîba.
Deși procurorul a cerut prelungirea controlului judiciar, care l-ar fi împiedicat pe Cuculescu să plece din țară, judecătorul nu a mai prelungit restricția, precizează procurorul Tomița: „Această încheiere procedurală, prin care a fost aplicată o măsură mai blândă, procurorul nu are dreptul să o conteste (…) Noi am finalizat dosarul în lipsa lui (…) Am respectat procedura și am dat citire declarațiilor pe care ni le-a oferit el”.
Cuculescu a plecat din țară, iar procurorul susține că la acel moment deținea informații că se afla în Dubai.
„Când a plecat din țară nu a avut nici o interdicție în acest sens”, a mai declarat avocatul său, refuzând să răspundă dacă cunoaște unde se află Cuculescu în prezent.
După plecarea din țară, pe numele lui Cuculescu apar înregistrări bancare în Rusia.
Un document obținut și consultat de RISE arată existența unui depozit de aproape 18 mii (probabil ruble) la TinkoffTBank, deschis la început de 2025.
În noiembrie 2025, inculpatul s-a înregistrat ca antreprinzător individual în Rusia, demonstrează datele obținute de RISE. Activitatea principală declarată este educație suplimentară pentru copii și adulți, dar și domenii conexe precum comerț, IT, consultanță și servicii financiare.
Spre deosebire de cazul Cuculescu, Ion Creangă, fostul șef al direcției juridice a Parlamentului, judecat în prima instanță tot pentru trădare de patrie – a fost ținut în arest preventiv și apoi în arest la domiciliu un an. Iar de șapte luni, se află sub control judiciar, fără drept de a părăsi municipiul Chișinău. (Detalii, AICI)
RACOLAREA
Audiat în etapa urmăririi penale, Cuculescu a declarat că l-a cunoscut pe Nigeat Askerov în urmă cu 8-10 ani. Askerov era atunci activist al formațiunii politice Partidul Nostru, condusă de Renato Usatâi, și mobiliza tinerii. Iar Cuculescu era unul dintre acei tineri.
În 2020, legătura dintre cei doi a devenit tot mai apropiată. Atunci, Askerov l-a contactat și i-a cerut să transfere, prin criptovalută, aproximativ 20 de mii de euro. I-ar fi spus că banii erau destinați întreprinzătorilor, businessmanilor și celor care acordă ajutor comunității azere, iar beneficiarii finali erau azerii din Rusia și Moldova.
Cuculescu a declarat că nu știa de unde proveneau banii. A recunoscut însă că primea un comision de 0,5% din fiecare transfer. În anii următori, a făcut mai multe operațiuni, primind de fiecare dată partea sa. Deși a confirmat transferurile, Cuculescu s-a declarat nevinovat. A susținut că nu știa unde ajungeau banii transferați de el.
În 2020, Askerov fusese deja recrutat și acționa la indicația lui Iurii Gudillin, agent rus al Serviciului Federal de Securitate (FSB), potrivit informațiilor obținute de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și de Procuratură.
RISE Moldova a scris în 2020, în articolul Desantul, despre Iurii Gudilin, care a fost unul dintre consultanții ruși care i-a ajutat pe socialiști în campania pentru prezidențialele din 2020, când Dodon a pierdut alegerile în turul doi.
Gudilin, deși s-a născut la Lvov, Ucraina, era stabilit la Moscova. SUA îl califică ca fost ofiţer FSB. La acel moment, Gudilin figura angajat în cadrul „МРСК Центра” (MRSK Centru), o firmă din Moscova la care vicedirector era rusul Vadim Iurcenko. Gudilin a fost implicat și la alegerile locale din Chișinău din 2019. Detalii, AICI.
Mai târziu, Askerov i-a făcut cunoștință cu Vadim Iurcenko, un alt agent rus al FSB. Acesta i-ar fi propus să deschidă pe numele său o firmă, care urma să primească investiții de la oameni de afaceri ruși, sub pretextul dezvoltării locurilor de muncă pentru moldoveni. În schimb, Cuculescu a susținut că nu știa că e agent rus.
În 2022, RISE Moldova a publicat investigația Ruble pentru Dodon, în care arăta că la sfârșitul anului 2021, după ce și-a depus mandatul de deputat, Igor Dodon a ajuns să administreze Asociația Obșteștească „Uniunea de Afaceri Moldo-Rusă”. Din contul organizației ruse „Delovaia Rossia” au fost transferate 3, 9 milioane de ruble (circa 1 milion de lei) pe contul Uniunii de Afaceri Moldo-Ruse.
În aceeași perioadă, Vadim Iurcenko, partenerul lui Askerov, „este trimis” în Moldova pentru a ocupa funcția de adjunct a lui Dodon în asociația pe care o conducea. Anterior, Iurcenko deținuse diferite funcții, de la specialist până la adjunctul directorului în instituții ruse de stat de genul Serviciului Federal al Penitenciarelor, întreprinderilor din cadrul holdingului „Rostec” (înființat de Putin), precum și corporației Inter RAO EES (proprietara Moldgres din Transnistria) și „MRSK Centru”.
În luna octombrie 2022, Iurii Gudilin și alți doi „polit-tehnologi”, Olga Grak și Leonid Gonin, au fost incluși în lista sancțiunilor SUA pentru implicarea în operațiunile Kremlinului în Moldova. (Detalii, AICI)
ACȚIUNI SUB STEAG FALS
În perioada februarie-martie 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, la indicațiile curatorilor ruși, Cuculescu și Askerov au implicat un al treilea cetățean moldovean.
Cei doi l-au instigat pe Veaceslav Dubenco, un sportiv, să deseneze simbolurile batalionului Azov, formațiune militară ucraineană, pe clădiri din raza municipiului Chișinău. Pentru această sarcină, Cuculescu i-a transferat 2000 USTD (echivalentul a 2 000 dolari) în portmoneul electronic.
Desenele au fost fotografiate și transmise mai departe ca material propagandistic, pentru a sugera că ucrainenii provoacă dezordine în Republica Moldova.
În aprilie-mai 2022, Cuculescu și Askerov l-au convins pe Eduard Pincevschii că vor să investească monede virtuale de tipul Xana și Metapax pe bursele online. Așa au sustras 200 de mii USDT (echivalentul a 200 000 dolari, aproximativ 3,7 milioane de lei). Banii i-au folosit în scopuri personale. Pe bunurile lui Cuculescu: jumătate din apartament și o mașină a fost aplicat sechestru din 2023. Instanța l-a obligat să-i returneze lui Pincevschii suma de 3,738 milioane lei, ca prejudiciu material.
Mai târziu, cei doi l-au instigat pe sportivul care a desenat pe clădiri să dea foc automobilului unei bloggerițe pentru 10 mii de dolari. Ținta era un Porsche Cayenne, aflat în proprietatea Tatianei Koberidze – cu o comunitate de circa 167 mii de urmăritori. Planul prevedea ca după incediere sportivul să deseneze aceleași simboluri pe mașină și alte autoturisme.
Scopul era provocarea unui scandal care să fie pus pe seama ucrainenilor, astfel încât să fie incitați moldovenii împotriva refugiaților din țara vecină, afectată de război, și alimentarea nemulțumirii față de politicile guvernării. Dubenco, al treilea moldovean, a refuzat să execute această sarcină.
De la începutul războiului, în acea perioadă, peste 400 de mii de refugiați ucraineni deja traversaseră Moldova, iar peste 100 de mii rămăseseră pe teritoriul țării.
Tot în 2022, Cuculescu și Askerov i-au cerut lui Dubenco și să recruteze sportivi pentru evenimentul din 9 mai, care comemorează soldații uciși în al Doilea Război Mondial și Ziua Europei. Exact atunci Igor Dodon îndemna simpatizanții săi pe rețelele sociale să vină la Marșul Victoriei, cu panglica Sf. Gheorghe, interzisă de autoritățile moldovenești ca reacție la agresiunea rusească asupra Ucrainei.
A urmat o altă sarcină pentru Dubenco – să găsească între 500 și 1000 de sportivi care să participe la proteste violente împotriva guvernării. Dar sportivul a refuzat din nou și a scăpat de răspundere penală pentru că nu a săvârșit infracțiunile și a colaborat de bună voie cu autoritățile.
La sfârșit de 2022, Cuculescu a fondat o companie la Londra – Cryppo LTD, împreună cu Anton Kavalerchik, un cetățean din Israel.
Denis Cuculescu mai figurează într-un alt dosar penal, aflat în prima instanță. Acesta este învinuit că a încercat să influențeze un martor să depună declarații false în favoarea sa, chiar în dosarul de trădare de patrie.
Liliana Botnariuc
Editor: Daniel Bojin
Fact-checking: Departamentele de Fact-checking al RISE Moldova
Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.
The post A doua condamnare pentru trădare de patrie: Cum scapă Cuculescu de INTERPOL appeared first on Rise Moldova.