Procurorul- șef Marius Voineag a explicat la începutul bilanțului că a avut 3 obiective când a venit șef la DNA: să îmbunătățească calitatea actelor de urmărire penală, instituția să aibă eficiență și să descurajeze corupția prin confiscarea efectivă a produsului infracțional.
DNA are acum 151 de procurori și 300 de polițiști, dintre care 100 dintre procurori și 144 de polițiști au venit în ultimii ani. Din 2599 de dosare nou intrate în instituție, anul trecut au fost soluționate 1592 de cauze, au fost 114 rechizitorii și 253 de acorduri de recunoaștere a vinovăției.
„792 de persoane au fost trimise în judecată, adică cu 16% mai mult decât în 2024.Dintre acestea, 247 ocupau funcții de conducere, control sau demnitate publică. Dincolo de cifre, ceea ce contează este ținta investigativă. Am vizat corupția la nivel înalt – demnitari, miniștri, secretari de stat, președinți de consiliu județean, înalți funcționari publici – și am pătruns în zone unde anterior intervenția era considerată imposibilă, inclusiv în infrastructuri critice ale statului. Am preluat și domeniul marii evaziuni fiscale, unde am construit dosare cu prejudicii de zeci de milioane de lei, aplicând sechestre pe bunuri concret individualizate pentru a facilita recuperarea în caz de condamnare”, spune Voineag.
Șeful DNA: „Nu am căutat titluri de ziar, ci verdicte de condamnare”
Procurorul șef a prezentat și indicatorii de calitate ai instituției „care spun povestea reală”:
„Procentul achitărilor definitive a coborât la 9,59% raportat la cauze, față de 21,52% în anul anterior. Dosarele restituite definitiv s-au redus la doar 1,63% din totalul trimiterilor în judecată, față de 6,42% în 2024. Infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale a fost dispusă în doar 22 de cauze, adică 1,38% din totalul dosarelor soluționate.
Aceste cifre nu sunt accidentale. Ele reflectă o filosofie de lucru pe care am impus-o în acești ani: dosare solide, probatoriu robust, acuzații care rezistă testului critic al instanțelor. Nu am căutat titluri de ziar, ci verdicte de condamnare”.
La final de 2025, DNA avea indisponibilizate bunuri în valoare de 320 de milioane de lei, o sumă mai mare decât bugetul anual al DNA.” Mesajul pe care l-am transmis și îl repet astăzi este simplu: cine încalcă legea nu va rămâne cu banii”, a spus Voineag.
Ce probleme a avut DNA? Instabilitate legislativă, lipsa unei intervenții din partea Parlamentului pe tema prescripției, parteneriate „sub așteptări”
„Ar fi lipsit de onestitate să prezentăm doar succesele fără să vorbim despre obstacolele sistemice cu care ne-am confruntat. Instabilitatea legislativă continuă să fie cea mai serioasă amenințare la adresa eficacității muncii noastre.
Lipsa unei reacții prompte a Legislativului în urma deciziilor Curții Constituționale a condus la situația în care sute de dosare s-au prescris, iar în 2025, instanțele au dispus încetarea procesului penal inclusiv pe motiv de prescripție în 64 de cauze. Fiecare astfel de dosar înseamnă muncă pierdută și încredere erodată.
Tot în registrul sincerității, cooperarea cu instituțiile de control ale statului rămâne sub așteptări. Sesizările sunt puține, sprijinul operațional este limitat, iar aceasta reduce capacitatea DNA de a interveni preventiv. Combaterea corupției la nivel sistemic are nevoie nu doar de resurse proprii, ci și de un ecosistem instituțional care funcționează în mod solidar”, a declarat Voineag la bilanț.
„Dezbaterea pe tema Justiției este politizată și partizană”
Voineag a vorbit și despre discuțiile publice pe tema actului de Justiție: „În acest context, nu pot să nu remarc și faptul că dezbaterea publică pe tema justiției este excesiv politizată și partizană. Se discută mult despre subiecte simbolice și conflictuale, în timp ce întrebarea fundamentală – cum funcționează justiția ca serviciu public, cât de organizată este și câtă încredere inspiră cetățenilor – rămâne marginală.
În situația în care încrederea în instituții este deja scăzută, politizarea continuă a justiției riscă să o aducă la același nivel de redus de încredere cu alte instituții politice. Problemele din justiție pot fi rezolvate numai prin asumarea lor directă și prin soluții bine fundamentate, discutate atât în cadrul sistemului judiciar, cât și cu societatea”.
Achitările DNA au scăzut de la 27% la 9.59% în ultimii 3 ani
„Rata achitărilor a coborât de la aproximativ 27% la momentul preluării mandatului la 9,59% în 2025. Rata restituirilor a scăzut de la 6,42% la 1,63%. DNA și-a scăzut în 2025 rata restituirilor și achitărilor, ceea ce denotă o îmbunătățire a calității anchetelor, un trend care trebuie consolidat pentru a recâștiga încrederea societății în eforturile anticorupție. (…) Am pus, în acești trei ani, un accent nenegociabil pe calitate. Iar cifrele din acest bilanț arată că direcția este corectă. Acest trend trebuie păstrat și intensificat”, arată bilanțul prezentat de Voineag.
„Un dosar cu zeci de milioane de lei furați face mai mult pentru România decât 100 de știri spectaculoase”
„Nu am urmărit vizibilitatea, am urmărit impactul – pentru că un dosar care recuperează zeci de milioane de lei furați din sistemul public face mai mult pentru această țară decât o sută de știri spectaculoase”, a spus Marius Voineag.
În final, procurorul șef a spus că DNA sunt oameni dispuși să își sacrifice confortul și liniștea pentru că au convingerea că „România merită mai mult”.
Vicepreședintele CSM, critici pentru Guvernul Ilie Bolojan. Președintele UNBR, apreciativ la adresa DNA
În acord cu ideile procurorului șef DNA au fost ministrul Justiției, Radu Marinescu, dar și Bogdan Staicu, vicepreședintele CSM.
Staicu a vorbit la bilanțul DNA despre independența față de politic, despre revenirea competenței DNA pe investigarea magistraților și a explicat că nu este corect și nici justă reforma făcută de premierul Ilie Bolojan.
„Ce să-i spun unui coleg? Că acum trebuie să mai stea 17 ani pentru vechimea pentru pensie? Ce să-i spun altui coleg – cuantumul pensiei nu este just cu interdicțiile pe care le avem. (…) Asta este definiția echității la momentul actual”, a spus Staicu.
Traian Briciu, președintele UNBR, a vorbit procurorilor despre diferența dintre încredere și popularitate pentru instituțiile sistemului judiciar.
“Felicit conducerea DNA că n-a mers pe ideea seducătoare a popularității și a mers pe consolidarea încrederii. Societatea încă nu face distincția între popularitate și încredere. DNA nu s-a lăsat dusă de val, a acceptat încrederea în dauna unei popularități de moment”, a spus Briciu.