Mai multe persoane condamnate pentru infracțiuni legate de traficul de droguri au beneficiat în ultimii ani de grațieri individuale, potrivit unei investigații publicate de OBSERVATORUL.
Documentele invocate fac referire la mai multe decrete prezidențiale și la dosare penale în care inculpații au fost condamnați pentru circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare.
Potrivit materialelor citate, unul dintre cazuri îl vizează pe Dumitru Adomnița, condamnat în noiembrie 2020 la 4 ani și 8 luni de închisoare pentru „circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, acțiune săvârșită în proporții deosebit de mari, de un grup criminal organizat”. Conform acelorași informații, Dumitru Adomnița a fost coleg de serviciu cu tatăl lui Ion Guzun, președintele Comisiei de grațiere. Adomnița a fost grațiat la 5 august 2022.
Un alt caz menționat este cel al Alexandrei Efimova, condamnată la 4 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de droguri sintetice. Conform informațiilor invocate, în urma perchezițiilor au fost depistate peste 92,241 g de PVP, 21 de pastile ecstasy (9,429 g de MDMA) și 20 de pachețele cu 30,33 g de marijuana, precum și echipamente utilizate pentru distribuirea drogurilor. Sentința a devenit definitivă la 7 februarie 2023, iar ulterior aceasta a fost grațiată prin decretul prezidențial nr.1484 din 13 iunie 2024.
Investigația face referire și la Stanislav Cotovițchi, condamnat în mai 2022 la 7 ani și 8 luni de închisoare pentru infracțiuni legate de droguri și păstrarea ilegală a munițiilor. În urma perchezițiilor au fost ridicate droguri, cartele SIM și cartușe de diferite calibre. Cotovițchi a fost grațiat prin decretul prezidențial nr.1484 din 13 iunie 2024.
Într-un alt dosar este menționată Ecaterina Bugherenco, condamnată pentru distribuirea drogurilor prin intermediul aplicației Telegram. Instanța de apel a majorat pedeapsa la 4 ani și 8 luni de închisoare, după ce inițial fusese stabilită o sancțiune mai mică. Bugherenco a fost grațiată prin decretul prezidențial nr.1484 din 13 iunie 2024.
Investigația menționează și cazul lui Mihail Morozov, reținut în martie 2021 într-un dosar privind comercializarea drogurilor prin mediul online, prin intermediul aplicației Telegram. În urma acțiunilor de urmărire penală au fost ridicate peste 300 g de PVP, precum și alte substanțe narcotice. Morozov a fost grațiat prin decretul semnat la 4 februarie 2025.
De asemenea, este invocat cazul unui minor, Denis Orhei, care a beneficiat de grațiere prin decretul semnat la 4 februarie 2025. Documentele citate menționează incidente disciplinare în perioada detenției, inclusiv distrugeri de bunuri în penitenciar și prejudicii materiale evaluate la 12251,68 lei, precum și un alt prejudiciu de 1956 lei.
Amintim că ieri, prin decret prezidențial, Maia Sandu a revocat grațierea în privința lui Șepeli Nicolae Andrei, dispusă prin decretul din 11 aprilie 2022. Potrivit documentelor oficiale, și acesta fusese condamnat, în Rusia, pentru infracțiuni legate de droguri. Numele lui a reapărut în spațiul public după ce ar fi fost implicat în tentativa de lichidare a unor persoane publice din Ucraina.
Un alt caz vizează eliberarea unui traficant de droguri care era deținut în regiunea transnistreană. La acel moment, autoritățile de la Chișinău au condiționat livrările de gaz către Tiraspol, dintr-un ajutor financiar european, de eliberarea unor deținuți. Prima persoană eliberată a fost Anton Malîșev. În 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a condamnat pentru trafic de droguri în proporții deosebit de mari, după ce asupra sa au fost descoperite 32,71 g de PVP, o substanță stupefiantă. Malîșev a fost condamnat la 8 ani de închisoare.
Nu în ultimul rând, amintim refuzul Președinției de a o grația pe Natalia Ursachi, femeia din Drochia, mamă a cinci copii, care a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru că nu a putut achita un credit. Aceasta a fost eliberată abia după ce asupra Maiei Sandu a existat presiune publică.