Într-o declarație politică adresată premierului Ilie Bolojan și președintelui Nicușor Dan, Andrei Gușă susține că România traversează „o perioadă în care prioritățile statului par a fi desprinse de realitățile și suferințele propriilor cetățeni”.
Gușă afirmă că Guvernul ar fi alocat „aproximativ 1,5% din PIB pentru sprijinirea Ucrainei. Aceste sume, potrivit informațiilor publice, depășesc cinci miliarde de euro doar în anul 2025”. În acest timp, „familiile militarilor români morți în acest conflict nu beneficiază de un sprijin proporțional, clar și transparent”, mai suține el.
„Este de notorietate faptul că în regiunile istorice românești din Ucraina, inclusiv în zona Cernăuți, au fost înrolați cetățeni români sau etnici români care și-au pierdut viața în războiul dintre Federația Rusă și Ucraina. Informațiile publicate de presa din regiune indică un număr semnificativ de militari de origine română căzuți în acest conflict”, mai scrie Gușă.
Deputatul face referire la etnici români din regiunile istorice ale Ucrainei, inclusiv zona Cernăuți, care ar fi fost înrolați și și-ar fi pierdut viața în război. „Acești militari nu au murit în numele statului român și nici sub drapelul României”, susține el, adăugând că „există suspiciuni serioase că, în unele cazuri, recrutarea s-a făcut împotriva voinței lor”.
Critici privind lipsa unui demers diplomatic
Gușă afirmă că „statul român tace” și ar dori un demers diplomatic ferm pentru clarificarea circumstanțelor acestor recrutări.
„Cu toate acestea, statul român tace. Nu există un demers diplomatic ferm pentru clarificarea circumstanțelor recrutării, nu există un mecanism transparent de sprijin pentru familiile celor decedați, nu există o strategie de protecție reală pentru comunitățile istorice românești aflate în zona de conflict”, mai transmite deputatul Andrei Gușă.
Iluminarea Parlamentului, contestată pe temei legal
Deputatul critică iluminarea clădirii Parlamentului în culorile drapelului ucrainean, considerând că decizia „ridică serioase semne de întrebare din punct de vedere legal”.
El invocă Legea nr. 141/2015, care reglementează arborarea și folosirea drapelelor, și susține că „nu există temei legal pentru transformarea simbolurilor statului român în instrumente de exprimare politică externă”. „Parlamentul României trebuie să rămână simbolul suveranității naționale, nu scena unor manifestări conjuncturale dictate de context geopolitic”, afirmă Gușă.
Andrei Gușă, solicitări adresate Guvernului
Deputatul mai solicită public în declarație:
- „Prezentarea unui raport complet privind sumele alocate Ucrainei și temeiul legal al acestora.”
- „Clarificarea situației etnicilor români recrutați în armata ucraineană și demersuri diplomatice ferme.”
- „Instituirea unui mecanism de sprijin pentru familiile românilor decedați.”
- „Verificarea legalității iluminării Parlamentului în culorile altui stat.”
„România trebuie să rămână un stat suveran, demn și responsabil față de propriii cetățeni. Aceasta este datoria fundamentală a oricărei guvernări care se pretinde națională”, conchide Andrei Gușă.