Întrebată ce transmit aceste imagini despre calitatea aerului din Capitală, Buzoianu a răspuns că zăpada neagră este „imaginea simbol a poluării din București”, generată de trafic, șantiere neconforme și materiale antiderapante folosite fără respectarea legislației.
Referitor la întrebarea dacă aerul s-a îmbunătățit sau nu, ministrul a spus că datele stațiilor oficiale de monitorizare arată o ușoară ameliorare de la an la an, pusă pe seama înnoirii parcului auto. A precizat însă că problema rămâne serioasă.
„Nu zic că este o îmbunătățire absolut fantastică. Din contră, în continuare avem o problemă”, a admis ea.
Solicitată să ofere cifre concrete, Buzoianu a menționat că datele sunt publice pe site-ul ministerului și a promis că le va transmite redacției.
Poluanții din zăpadă reprezintă un pericol după topire?
Întrebată dacă poluanții din zăpadă reprezintă un pericol după topire, ministrul a afirmat: „Dacă această poluare nu ajunge pe zăpadă în apă și în sol, ajunge în plămânii noștri. Înainte să ne intereseze că a ajuns în apă, această poluare ajunge în plămânii noștri. Doar că nu o vedem în fiecare zi”.
Referitor la responsabilitatea primarilor, Buzoianu a spus că toți edilii sunt obligați prin legislația europeană să adopte planuri de gestionare a poluării aerului.
Bucureștiul nu are un astfel de plan de peste 10 ani, iar România se află în procedură de infringement pe acest subiect.
Întrebată dacă mesajul îi este adresat direct primarului Ciucu, ministra a răspuns că acesta este „o datorie restantă” moștenită, dar că toți primarii trebuie să acționeze.
A anunțat totodată că numărul stațiilor de monitorizare a calității aerului va fi crescut.