Într-o postare pe canalul său de Telegram, Zaharova comentat discuțiile susținând că, dincolo de regimul internațional de neproliferare (TNP) și rolul AIEA, contează și „atitudinea țărilor” din jurul regiunii. Pe lângă poziția exprimată de Zaharova, presa rusă de stat a relatat că ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat, într-o conferință de presă pe 3 martie, asupra riscului ca proliferarea nucleară să „scape de sub control” și a reiterat opoziția față de pași care ar putea declanșa o nouă cursă a înarmării.
Ce a anunțat Macron: „dissuasion avancée”
Pe 2 martie, Emmanuel Macron a prezentat la baza de la Île Longue o nouă linie doctrinară, pe care a numit-o „dissuasion avancée” (descurajare avansată), menită să „europeanizeze” într-o anumită măsură postura nucleară franceză. În discurs, Macron a subliniat explicit că nu va exista „niciun partaj” al deciziei finale, al planificării sau al punerii în aplicare: autoritatea rămâne exclusiv la președintele Franței.
Totuși, doctrina prevede extinderea cooperării prin participarea partenerilor la exerciții, contribuții convenționale la activități asociate descurajării și, „în funcție de circumstanțe”, posibilitatea desfășurării unor elemente ale forțelor strategice pe teritoriul aliaților. Macron a spus că mai multe state au acceptat dialogul – Germania și Regatul Unit, iar apoi Polonia, Țările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca.
România: „am fost invitați”, spune șefa diplomației
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat la Varșovia că România se numără printre țările invitate la discuțiile inițiate de Franța. Ea a precizat că dialogul este într-o fază incipientă și că o eventuală decizie ar urma să fie luată în CSAT.
Premierul polonez Donald Tusk a confirmat că Varșovia poartă discuții cu Franța și cu alți aliați europeni apropiați în legătură cu un „program avansat de descurajare nucleară”.