Rata șomajului în Uniunea Europeană a scăzut la 5,8% în ianuarie 2026, de la 5,9% în decembrie 2025 și 6,0% în ianuarie 2025, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat. În zona euro, indicatorul a coborât la 6,1%, față de 6,2% în luna precedentă și 6,3% în urmă cu un an.
13 milioane șomeri în UE
În total, aproximativ 13 milioane de persoane erau fără loc de muncă în UE, dintre care peste 10 milioane în zona euro. Numărul șomerilor a scăzut în ultimele luni în Uniunea Europeană. Față de decembrie 2025, numărul șomerilor a scăzut cu aproximativ 185.000, iar față de ianuarie anul trecut cu aproape 274.000.
Șomajul în România, ușor în scădere
În România, rata șomajului a fost de 6,0% în ianuarie 2026, ceea ce corespunde unui număr estimat de 491.000 de persoane fără loc de muncă. Nivelul este foarte apropiat de media europeană și ușor sub cel al zonei euro.
Evoluția din ultimele luni arată o relativă stabilitate a pieței muncii. Rata șomajului a fost de 6,1% în octombrie 2025, a urcat la 6,3% în noiembrie, a revenit la 6,1% în decembrie, iar în ianuarie 2026 a coborât la 6,0%. În termeni absoluți, în ianuarie 2026 numărul șomerilor din România a scăzut cu aproximativ 8.000 de persoane față de luna anterioară.
Mult peste șomajul din regiune
Comparativ cu statele din Europa Centrală și de Est, România se situează la mijlocul clasamentului. În Bulgaria, rata șomajului este de 3,1%, cu aproximativ 94.000 de persoane fără loc de muncă, iar în Polonia indicatorul este tot de 3,1%, deși numărul șomerilor este mai mare, de 563.000.
În Ungaria, aproximativ 220.000 de persoane nu au un loc de muncă, ceea ce corespunde unei rate a șomajului de 4,5%, iar în Slovacia rata ajunge la 5,6%, echivalentul a circa 155.000 de șomeri.
Șomaj ridicat în nordul Europei
Diferențele dintre statele membre ale Uniunii Europene rămân însă semnificative. În ianuarie 2026, cele mai ridicate rate ale șomajului se înregistrau în Finlanda, cu 10,2%, urmată de Spania, cu 9,8%, și de Suedia, cu 8,7%.
Mai puțini șomeri în estul UE
La polul opus, cele mai scăzute niveluri ale șomajului se înregistrează în Bulgaria și Polonia, iar în Cehia indicatorul este de 3,2%. În marile economii europene, șomajul atinge 4,0% în Germania, unde aproximativ 1,7 milioane de persoane sunt fără loc de muncă, 5,1% în Italia – cu circa 1,3 milioane de șomeri, 7,7% în Franța – unde sunt aproximativ 2,5 milioane de persoane fără job, și 9,8% în Spania, cu aproape 2,5 milioane de șomeri.
Femeile, mai expuse șomajului
Rata șomajului este ușor mai mare în rândul femeilor. În Uniunea Europeană, rata este de 6,0% pentru femei și de 5,7% pentru bărbați, iar în zona euro de 6,3% față de 6,0%.
În schimb, diferența este aproape inexistentă în România: 6,0% în cazul bărbaților și 5,9% pentru femei, unul dintre cele mai mici decalaje din Uniune.
Situația este diferită în alte state. În Grecia, de exemplu, șomajul este de 5,4% în rândul bărbaților, dar ajunge la 10,5% în rândul femeilor, iar în Spania este de 8,7% pentru bărbați și 11,2% printre femei.
Tinerii, cei mai afectați
Cea mai vulnerabilă categorie pe piața muncii rămân însă tinerii. În ianuarie 2026, rata șomajului în rândul persoanelor sub 25 de ani a fost de 15,1% în Uniunea Europeană și de 14,8% în zona euro. În total, peste 2,9 milioane de tineri erau fără loc de muncă în UE, dintre care aproximativ 2,4 milioane doar în zona euro.
Pentru România, în decembrie 2025, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 28,2%, aproape dublă față de media europeană. Mult mai scăzut este șomajul printre tineri în Germania, unde se situează la 7,1%, în Olanda doar 9,3% și în Polonia 11,0%.
România: șomaj record în rândul tinerilor
La polul opus, unele economii europene înregistrează niveluri foarte ridicate ale șomajului în rândul tinerilor. Este cazul Suediei, cu 23,9%, al Spaniei, cu 23,5%, sau al Finlandei, unde rata ajunge la 22,7%. Totuși, în România situația este cea mai dificilă, cu un nivel al șomajului în rândul tinerilor aproape dublu față de media Uniunii Europene.
Datele Eurostat arată astfel că, deși șomajul total din România rămâne aproape de media Uniunii Europene, integrarea tinerilor pe piața muncii continuă să fie una dintre cele mai mari provocări ale economiei naționale.