Prețurile la carburanți au crescut pentru a șaptea zi consecutiv, iar în unele benzinării din Chișinău șoferii au fost întâmpinați cu unele limitări. În timp ce autoritățile dau asigurări că stocurile sunt suficiente pentru 15 zile, achizițiile de panică golesc rapid rezervoarele stațiilor.
Noi declarații au fost făcute la subiect în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.
Ce este starea de alertă și de ce a fost declarată
Alexei Taran, directorul general ANRE, explică: „Republica Moldova este dependentă 100% de importul de produse petroliere. Orice fluctuație, orice turbulență pe piețele internaționale ne afectează direct. Starea de alertă nu este o situație declarată când suntem deja într-o criză, ci are un scop de prevenire.”
La moment, nivelul stocurilor generale pe țară este de aproximativ 15 zile de vânzări medii pentru motorină, incluzând depozitul din Giurgiulești, depozitele companiilor petroliere și stațiile.
Limitările la export au fost impuse tocmai pentru a păstra acest nivel și a preveni o epuizare rapidă, în condițiile în care traderii ar putea fi tentați să vândă în alte zone unde prețurile sunt mai mari.
Limitări la pompă: panică sau criză reală?
Victor Parlicov, fost ministru al Energiei, consideră că panica este rezultatul neînțelegerii: „Când oamenii nu înțeleg ce se întâmplă și nu știu la ce să se aștepte, intră în panică. Faptul că oamenii intră în panică și cumpără motorină în canistre doar acutizează criza.”
Alexei Taran confirmă: „În stații, stocul este diferit. Avem situații când sunt achiziții de panică mai mari decât cel normal pentru acest sezon. Astfel, stocul în aceste stații este epuizat mult mai rapid. Abia astăzi am fost notificați oficial prin apeluri la linia verde de către consumatori că sunt aceste limitări de valoare.”
Întrebat dacă aceste limitări sunt legale, Taran a răspuns: „Conform legislației, operatorii în stații trebuie să vândă consumatorilor cantitatea solicitată. Ne vom sesiza și vom analiza fiecare caz.”
Mecanismul de plafonare a prețurilor: avantaje și dezavantaje
Republica Moldova are un mecanism specific de plafonare a prețurilor, rar întâlnit în alte părți. Prețul plafon se calculează pe baza mediei cotațiilor din ultimele 14 zile calendaristice.
Victor Parlicov explică efectul: „Cei care înțeleg acest mecanism știu că dacă nu cumpără azi, mâine vor cumpăra mai scump. Toți care pot cumpără acum nu pentru a consuma, ci pentru că știu că economisesc 1-2-3 lei la litru. Asta creează o deplasare a cererii.”
Alexei Taran adaugă: „Datorită acestui mecanism, consumatorul nu simte imediat saltul mare de preț. Mecanismul duce creșterea gradual în piață. Dacă cotațiile au o creștere de 50% astăzi, prețul la pompă va crește cu 5% pe zi, timp de două săptămâni.”
Avantajul este protejarea consumatorului de fluctuații bruște, dar dezavantajul, după cum subliniază Parlicov, este că „exact așa, când prețurile scad, la noi scad timp de două săptămâni, câte oleacă.”
Unde s-au dus stocurile? Migrația combustibilului din spațiul monitorizat în cel nemonitorizabil
Victor Parlicov atrage atenția asupra unui fenomen important: „Stocurile s-au mutat în zona nemonitorizabilă. Oamenii care și-au umplut 1000 de litri nu i-au băut seara, i-au păstrat. Ei și-au amânat un consum ulterior. Noi avem acum cu mult mai multe stocuri despre care nu cunoaștem, nu știm unde sunt, nu le evaluăm.”
Acest aspect complică eforturile autorităților de a gestiona situația, deoarece statisticile oficiale nu reflectă combustibilul stocat de populație în gospodării.
Situația în România și la nivel european
Cristian Barna, expert în securitate, a relatat de la București: „În România am avut vești bune că avem stocuri suficiente pentru două-trei luni, după care ministrul Energiei a trebuit să spună că ne îndreptăm spre o turbulență pe consum. Nu avem situația de la dumneavoastră cu oamenii grăbindu-se la pompă, probabil pentru că oamenii chiar nu au bani.”
La nivel european se discută măsuri de sprijin pentru fermieri și transportatori. Barna menționează: „O primă idee în România este să fie protejate aceste categorii socioeconomice, pentru ca lucrările de primăvară să nu fie afectate și prețul la raft să nu explodeze din cauza transportului.”
De asemenea, se are în vedere reducerea accizelor și taxelor pentru a compensa creșterea prețului la pompă. La nivelul Uniunii Europene, se caută soluții coordonate, iar Agenția Internațională de Energie a decis deja să apeleze la stocurile de rezervă pentru a stabiliza prețurile.
Agricultura, cea mai afectată
Agricultorii sunt în prima linie a acestei crize, tocmai când încep lucrările de primăvară. Consumul de motorină per hectar pentru pregătirea solului este de 60-80 de litri, iar scumpirile vin exact în momentul critic.
Alexei Taran explică: „Pe piața angro, contractele sunt bilaterale între companii și consumatori, prețul fiind liber negociat. Dacă agricultorii solicită volume extraordinare din cauza panicii, companiile pot decide să ofere cantități mai mici pentru a onora și alte contracte.”
Până în prezent, nu au fost înregistrate sesizări oficiale din partea agricultorilor, primele apeluri la linia verde apărând abia ieri.
Soluții pe termen lung: Directiva europeană pentru stocuri de 90 de zile
Victor Parlicov readuce în discuție un subiect important: „Există o directivă europeană care presupune că fiecare țară trebuie să-și asigure un minim de 90 de zile de stocuri de produse petroliere. Noi nu am transpus această directivă. Dacă ar fi fost implementată, nu exista problema volumelor disponibile, ci doar problema prețurilor.”
Alexei Taran completează: „Noi ca țară care nu producem trebuie să implementăm un nivel mai mare de stocuri de 90 de zile. O putem face gradual, cu un efort mai mic asupra pieței și consumatorilor, dar cel puțin nu vom mai avea situații în care ne temem că nu avem combustibil.”
Implementarea acestei directive ar costa însă bani, iar costurile de întreținere a stocurilor s-ar transfera în prețul final! Este un dialog pe care societatea trebuie să-l poarte cu decidenții politici.
Soluții alternative: Biocombustibilii
Victor Parlicov vede o direcție posibilă, în astfel de situații de criză, în biocombustibili:
„Agricultorii noștri pot și sunt capabili să producă biodiesel. Dacă perfecționăm legislația și creăm premise pentru ca ei să-l poată utiliza pentru consum propriu sau să-l comercializeze fără accize, am putea economisi costuri și crea o sursă de venit.”
El avertizează însă că acesta este un proces tehnologic care durează, nu se poate face peste noapte.
Riscuri geopolitice și perspectiva pe termen lung
Cristian Barna atrage atenția asupra dimensiunii geopolitice: „Prin Strâmtoarea Ormuz trec aproximativ 20% din tot petrolul global. Dacă regimul iranian reușește prelungirea închiderii pentru luni întregi, nu mai discutăm de 14, 60 sau 90 de zile. Agenția Internațională de Energie are stocuri pentru aproximativ 140 de zile, dar dacă războiul devine unul de uzură și se prelungește, va fi mult mai serios.”
Barna menționează și un alt factor: „Statele Unite se gândesc serios să ridice sancțiuni pentru piața energetică dinspre Rusia spre India, pentru ca industria indiană să nu se sufoce din cauza situației din Golf.”
Vezi precizările șefului ANRE făcute mai devreme la o emisiune: (video) Starea de alertă în energetică: Ce stocuri de carburanți avem și ce restricții de procurare există pentru cetățeni
Articolul (video) Avertizare: Cumpărăturile de carburant în panică pot goli stațiile și grăbi scumpirile apare prima dată în Autoblog.md.