FMI este gata să dea bani
În februarie 2026, Consiliul Executiv al FMI a încheiat consultările în temeiul articolului IV cu Moldova, constatând redresarea economică și implementarea unui număr de reforme structurale. Cu toate acestea, eliberarea unei noi tranșe de 160 de milioane de dolari rămâne sub rezerva negocierilor în curs și a îndeplinirii condițiilor specifice ale programului.
Suma de aproximativ 160 de milioane de dolari (129,4 milioane DST) se referă la Mecanismul de finanțare a sustenabilității (RSF) aprobat anterior pentru reformele privind schimbările climatice și energia. Experții FMI au confirmat că Moldova a îndeplinit majoritatea criteriilor de referință, ceea ce deschide accesul la următoarea tranșă de finanțare, care poate fi utilizată pentru a sprijini bugetul și pentru a reconstitui rezervele internaționale.
În contextul derulării unei noi crize energetice, poziția autorităților, care insistă să aibă un nou program de cooperare cu FMI fără finanțare și în numele sprijinului european, pare cel puțin ciudată și „învechită”.
Premierul Alexandru Munteanu a confirmat recent că guvernul așteaptă lansarea oficială a discuțiilor privind un nou acord. Potrivit acestuia, „va fi un program cu obiective noi, adaptate la prioritățile actuale ale guvernului”.
Autoritățile moldovene au pregătit deja și intenționează să trimită o cerere oficială de începere a unor noi negocieri, luând în considerare diferite formate pentru noul program. Și ceva sugerează că doar „sprijinul moral” al FMI nu va fi suficient. Deși FMI are astfel de formate – și acest lucru a fost confirmat de reprezentanța oficială a FMI.
Sprijinul FMI, dar fără bani
Vorbim despre un astfel de instrument de coordonare a politicilor cum este programul PCI. Acesta este un instrument de creditare de sus în jos, nefinanțat și neprovizoriu, conceput pentru a ajuta țările să demonstreze angajamentul față de un program de reformă și să atragă finanțare din alte surse.
O condiție esențială pentru utilizarea acestui instrument este ca politicile economice să îndeplinească aceleași standarde ca și cele pentru programele sprijinite în cadrul acordurilor de finanțare ale FMI.
Un astfel de instrument poate fi solicitat de țările membre care, la momentul aprobării programului, nu au nevoie de resurse financiare din partea FMI pentru a acoperi nevoile actuale, potențiale sau viitoare de finanțare a deficitului balanței de plăți din contul de resurse generale sau din fondul fiduciar al Facilității pentru reducerea sărăciei și creștere. În plus, solicitanții nu trebuie să aibă angajamente financiare restante față de Fond în cadrul programelor de finanțare anterioare.
Cu prudență, contextul „necesităților actuale” și starea Moldovei nu se încadrează în condițiile acestui format.
Contextul economic actual
La încheierea discuției Comitetului executiv privind situația din Moldova, președintele, dl Kenji Okamura, director general adjunct și președinte interimar al reuniunii, a făcut următoarea declarație:
„Moldova are nevoie de reforme ambițioase pentru a aborda provocările structurale și de politici prudente pentru a consolida reziliența și a menține stabilitatea macroeconomică. Țara se confruntă cu provocări de lungă durată, inclusiv emigrația ridicată, competitivitatea scăzută și capacitatea instituțională limitată. Dar există posibilitatea de a depăși aceste provocări. Aceasta va fi realizată cu obiectivul politic de a se integra pe piața europeană și prin continuarea consecventă a eforturilor de îmbunătățire a securității energetice, de gestionare a activelor statului și de combatere a corupției.”
Previziuni și preocupări
Economia va crește într-un ritm moderat pe termen mediu: 2,7 % în 2025 și 2,3 % în 2026, „susținută de o recoltă bună, o cerere internă puternică și o finanțare substanțială din partea UE”, se arată în raport. Motorul creșterii va rămâne investițiile și reformele „menite să crească productivitatea”.
Dar se preconizează că deficitul bugetar va crește la 4,8 % din PIB în 2026, „cu o creștere substanțială a cheltuielilor de capital și o oarecare creștere a cheltuielilor curente”. Adoptarea reformelor fiscale planificate ar trebui să contribuie la atenuarea acestor presiuni.
Situația de pe piața muncii, care rămâne „nu pe deplin favorabilă”, pare să fie, de asemenea, o frână semnificativă, potrivit fondului. În ceea ce privește inflația, „situația pare mai bună”. De asemenea, FMI este îngrijorat de situația din sectorul bancar, de piața imobiliară și de securitatea energetică a țării.
Creșterea puternică a creditelor și creșterea prețurilor locuințelor „necesită o atenție deosebită”. Consolidarea măsurilor menite să protejeze debitorii va contribui la limitarea riscurilor, a afirmat Fondul.
De asemenea, FMI reasigură autoritățile că „reformele reînnoite ale guvernanței sunt esențiale pentru consolidarea mediului de afaceri și protejarea resurselor publice”.
Principalele riscuri sunt „legate de războiul din Ucraina și de alte evoluții geopolitice, precum și de întârzierile în punerea în aplicare a Planului de creștere al UE sau de utilizarea necorespunzătoare a finanțării acordate”.
Recomandările FMI
Acestea reprezintă baza pe care se vor întemeia termenii memorandumului și la care autoritățile moldovenești vor trebui să adere – indiferent de formatul programului de sprijin al FMI.
Misiunea pune accentul pe trecerea de la gestionarea crizei la reforme structurale profunde. Fondul insistă asupra privatizării sau restructurării accelerate a întreprinderilor de stat ineficiente și asupra combaterii corupției prin consolidarea Procuraturii Anticorupție pentru a investiga fraudele financiare majore. Această din urmă condiție a fost unul dintre punctele critice care au dus la deraierea programului de finanțare anterior la jumătatea acestuia.
O atenție deosebită este acordată problemei de actualitate a securității energetice: FMI recomandă continuarea investițiilor în rețelele electrice transfrontaliere în vederea integrării depline pe piața UE.
Apărarea Băncii Naționale împotriva interferențelor politice este considerată esențială pentru stabilitatea prețurilor pe termen lung. Fondul recomandă chiar Băncii Naționale să consolideze supravegherea ipotecară. Experții au confirmat stabilitatea sistemului bancar, dar au avertizat cu privire la acumularea de riscuri din cauza supraîncălzirii pieței imobiliare. Se recomandă introducerea unor limite mai stricte ale raportului împrumut/valoare (LTV) pentru a răci piața.
Argumente-cheie și domenii de risc
Subvențiile agricole: Misiunea subliniază că nu există un control clar asupra alocării fondurilor prin AIPA, unele dintre plăți mergând către marile exploatații agricole în loc să sprijine micii agricultori.
Compensații pentru energie: FMI a remarcat „neclaritatea” criteriilor de plată a compensațiilor de iarnă în perioada 2024-2025, gospodăriile primind asistență fără a avea nevoie de ea.
Achiziții publice: În sectorul infrastructurii, există în continuare o proporție ridicată de achiziții publice cu o singură sursă (fără licitație), ceea ce crește riscul de supraevaluare.
Administrații locale: au fost identificate cazuri în care transferurile specifice de la bugetul central au fost utilizate pentru a acoperi datoriile administrative ale primăriilor, în loc să se pună în aplicare proiecte de infrastructură.
Gestionarea proprietății de stat: randamentul scăzut al dividendelor companiilor de stat și salariile mari ale conducerii acestora sunt clasificate de experți drept o utilizare abuzivă ascunsă a capitalului.
Farurile FMI
Pentru a minimiza aceste riscuri, FMI a stabilit „balize structurale” pentru Moldova:
Digitalizarea controalelor: Trecerea la sisteme de urmărire complet electronice pentru toate granturile externe.
Consolidarea trezoreriei: Centralizarea tuturor fluxurilor de numerar ale instituțiilor publice într-un singur cont la BNM pentru a elimina soldurile gri.
Audit extern: audit obligatoriu al utilizării fondurilor de urgență de către companii internaționale independente.
Sectoarele cu cele mai multe încălcări
Construcția de drumuri: Inspecțiile au evidențiat supraestimarea sistematică a volumului de lucrări executate și utilizarea de materiale de calitate inferioară celor indicate în estimări.
Sănătate: Achiziționarea de echipamente medicale este adesea legată de anumiți furnizori prin specificații tehnice stricte în cadrul licitațiilor.
Eficiență energetică: Proiectele de izolare a clădirilor publice stagnează adesea din cauza alocării eronate a subvențiilor către antreprenori legați de funcționarii locali.
Fonduri de asistență socială: Au fost detectate cazuri de plăți către „suflete moarte” sau către persoane cu reședința permanentă în străinătate.
Noi mecanisme de control
Pentru a nu pierde finanțarea, guvernul a introdus următoarele instrumente de control, care trebuie să funcționeze perfect:
SistemulE-Integritate: monitorizarea automatizată a achizițiilor publice, care evidențiază în „roșu” ofertele cu un singur ofertant sau cu prețuri anormal de mari.
Reforma Camerei de Conturi: Trecerea de la simpla căutare a erorilor la „auditul performanței” – evaluarea dacă a fost atins un obiectiv real (de exemplu, nu doar „banii cheltuiți pe un drum”, ci „dacă drumul a devenit mai sigur”).
Ghișeu unic de subvenții: Toate plățile agrare și sociale trec acum printr-o bază de date centralizată, eliminând plățile duble către aceeași persoană.
Consolidarea Inspectoratului Financiar: Extinderea autorității agenției de a efectua inspecții prin surprindere la instalațiile finanțate prin împrumuturi externe.
FMI a avertizat că întârzierea digitalizării acestor procese va duce la suspendarea sprijinului bugetar, dacă există.
The post Are Moldova nevoie de banii FMI? Și în condițiile sale? appeared first on logos-pres.md.