Metalul fără de care inteligența artificialănu funcționează
Cuprul este considerat de zeci de ani un metal-cheie al economiei industriale. Acesta este utilizat în rețelele electrice, cabluri, electronice și infrastructura de transport.
Dar acum la aceste surse de cerere se adaugă noi surse de cerere – vehiculele electrice și inteligența artificială.
Giganții tehnologiei, inclusiv Microsoft, Amazon și Alphabet investesc zeci de miliarde de dolari pentru a construi centre de date gigantice.
Fiecare astfel de facilitate necesită cantități uriașe de infrastructură energetică, unde cuprul rămâne materialul-cheie.
Se estimează că cererea de cupru pentru automobilele electrice și hibride va crește de la 2,3 milioane de tone în 2025 la aproximativ 6 milioane de tone până în 2035.
Alte tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, centrele de date și rețelele de comunicații exercită, de asemenea, o presiune suplimentară asupra infrastructurii electrice, crescând nevoia de linii de transport, generatoare și sisteme de stocare a energiei.
Se așteaptă ca cererea din aceste sectoare să crească de la 10 milioane de tone în 2025 la 14 milioane de tone până în 2035. Transportul și generarea de energie vor reprezenta aproximativ 77% din această creștere, potrivit economies.com.
Analiștii din industrie estimează că un centru de date mare poate utiliza până la 50 000 de tone de cupru – de câteva ori mai mult decât un centru de date tradițional.
Analistul Goldman Sachs Eoin Dinsmore notează în acest sens: „Electrificarea și progresele în domeniul inteligenței artificiale creează o creștere structurală a cererii de cupru care ar putea persista timp de decenii”.
Deloc surprinzător, prețul metalului a urcat deja peste 13 000 de dolari pe tonă, reflectând concurența tot mai mare pentru această resursă strategică. La sfârșitul anului 2025, cuprul abia trecuse de pragul de 12 000 de dolari pe tonă, creșterea valorii fiind de peste 30% într-un an, notează binance.com.
Un nou superciclu al materiilor prime
Cererea în creștere de cupru, electricitate și echipamente energetice i-a făcut pe analiști să vorbească despre posibilul început al unui nou superciclu al materiilor prime.
Acest termen este utilizat pentru a descrie perioade lungi de creștere a prețurilor la produsele de bază, cauzate de schimbări fundamentale în economia mondială.
Ultimul astfel de ciclu a fost observat la începutul anilor 2000, când industrializarea Chinei a crescut dramatic cererea de metale și energie.
Infrastructura inteligenței artificiale poate juca acum un rol similar.
Analiștii de la S&P Global avertizează că deficitul de cupru ar putea ajunge la 10 milioane de tone pe an până în 2040 dacă investițiile în minerit nu se accelerează.
Importanța crescândă a cuprului începe deja să schimbe politica economică globală.
Cele mai mari zăcăminte de acest metal sunt în Chile, Peru și Republica Democrată Congo. De asemenea, crește considerabil interesul geopolitic pentru aceste țări.
Toată lumea își dă seama că, pe măsură ce cursa pentru poziția de lider în domeniul inteligenței artificiale se accelerează, controlul asupra lanțurilor de aprovizionare cu metale și a infrastructurii energetice devine un nou element al geopoliticii globale.
Această abordare a creat deja noi puncte fierbinți în lume, în cazul situației din Groenlanda, Venezuela sau al războiului din Iran. În fiecare dintre aceste cazuri, controlul asupra resurselor a fost un obiectiv evident, chiar dacă nu a fost declarat în mod explicit.
The post Inteligența artificială declanșează un șoc global în domeniul materiilor prime appeared first on logos-pres.md.