Cu ocazia Ziua Mondială a Somnului, mai mulți experți în neurofiziologie și medicină de familie au analizat, în declarații pentru EFE Salud, situația somnului. În România, unu din trei, sau chiar unul din doi români, se confruntă cu probleme de somn, stresul fiind principala cauză, afectând peste 70% dintre aceștia. Tulburările includ dificultăți de adormire și somn agitat, intensificate de anxietate, conform unui studiu Spring Farma. Impactul este major asupra calității vieții și sănătății
Agende interminabile și ecrane, dușmanii somnului
Coordonatoarea grupului medical din cadrul Alianza por el Sueño, neurofiziologul Odile Romero, consideră că oamenii sunt tot mai conștienți de importanța unui somn bun, deoarece acesta se traduce „printr-o calitate bună a vieții”. Totuși, spune ea, multora le este dificil să respecte anumite reguli care favorizează odihna.
„De ce? Pentru că există obiceiuri profesionale și mai ales sociale foarte răspândite. Avem agende interminabile. Vrem să facem totul, pentru că suntem conectați la internet și la rețele sociale până târziu în noapte, atenți la ele până în ultimul moment”, afirmă Romero, care coordonează și unitatea multidisciplinară de somn a Hospital Vall d’Hebron.
În același sens se pronunță și Lorenzo Armenteros, membru al grupului de lucru pentru sănătate mintală din cadrul Sociedad Española de Médicos Generales y de Familia și al Alianza por el Sueño. El subliniază că problemele de somn reprezintă un motiv „foarte frecvent” de consultație medicală, din cauza disconfortului pe care îl provoacă lipsa odihnei.
Totuși, el atrage atenția că există „un procent foarte mare” de persoane care consideră că somnul este un act pasiv și „o pierdere de timp”.
„Nu sunt conștienți de ce înseamnă somnul din punct de vedere al sănătății”, afirmă Armenteros.
Ce face creierul în timp ce dormim
Neurofiziologul Elena Ameyugo, coordonatoarea unității de somn a spitalelor Hospital Vithas Aravaca și Hospital La Milagrosa, explică faptul că în timpul somnului activitatea cerebrală se reorganizează.
Se activează sisteme foarte eficiente care optimizează energia creierului, refac conexiunile sinaptice, iar creierul realizează chiar „o curățare literală” a produselor toxice care se acumulează în perioada de veghe.
Somnul nu ajută doar la reglarea activității cerebrale.
„Ne ajută și la procesarea emoțiilor, la consolidarea memoriei și la reglarea biologică generală a funcțiilor imunitare și hormonale. În final, somnul este starea care permite organismului să se pregătească pentru a face față zilei următoare”, explică Ameyugo.
Problema, insistă Odile Romero, este că lumina emisă de ecranele telefoanelor mobile și ale tabletelor, aflate foarte aproape de ochi, întârzie secreția de melatonină și deplasează faza somnului.
„Dacă nivelul nostru de stres este deja ridicat și curba cortizolului este mai mare sau întârziată, nu mai lipsește decât ca și secreția de melatonină să fie amânată. Toate acestea fac ca adormirea să devină mai dificilă, nu doar din cauza grijilor pe care le avem”, spune Romero, subliniind că „nu mai știm să ne deconectăm”.
Cele mai frecvente tulburări de somn sunt, potrivit expertei de la Vall d’Hebron, „fără îndoială” sindromul de apnee în somn și insomnia.
Insomnia, rezultatul unei lupte interne
Într-o societate hiperconectată și hiperproductivă, spune Ameyugo, insomnia apare și pentru că creierul nu mai are momente de liniște și rămâne într-o stare de „hiperalertă”.
Starea de veghe și somnul sunt ca o „contrapunere de forțe”. Există sisteme cerebrale de alertă care mențin organismul treaz și care „se luptă” cu altele care favorizează somnul.
Într-un creier sănătos există un echilibru dinamic stabil între aceste două stări, însă în cazul insomniei predomină sistemele care mențin starea de veghe.
Consecințele asupra sănătății sunt numeroase. Experții sunt de acord că o igienă slabă a somnului nu provoacă doar oboseală a doua zi sau iritabilitate, ci crește și riscul unor tulburări metabolice precum obezitatea și diabetul, hipertensiunea arterială sau problemele de colesterol.
Când trebuie să mergem la medic
De aceea, somnul trebuie tratat ca un pilon al sănătății, iar anumite simptome ar trebui să ducă la o consultație medicală.
Armenteros explică faptul că trebuie mers la medic atunci când calitatea proastă a somnului afectează viața de zi cu zi.
„Toți ne dăm seama când lipsa somnului ne afectează, pentru că nu mai avem randament, suntem irascibili, ni se schimbă comportamentul. Sau când petrecem mult timp în pat, dar nu reușim să dormim bine”, spune specialistul.
El recomandă consultul medical dacă o tulburare de somn durează mai mult de trei luni. Armenteros spune că medicina de familie suportă de mulți ani „stigmatul” de a fi considerată responsabilă, deși această practică există în toate specialitățile medicale.
„Nu există pacient internat în spital căruia să nu i se dea un lorazepam pentru a dormi, indiferent dacă are nevoie sau nu”, spune medicul.
El adaugă că uneori există și o presiune mare din partea pacienților pentru „o rețetă rapidă care să rezolve problema imediat”. Lipsa timpului și presiunea asupra sistemului medical pot duce la prescrierea acestor medicamente, dar stigmatizarea medicinei de familie este, spune el, o greșeală.
Pastila nu este „butonul de oprire”
Elena Ameyugo atrage atenția că există multe modalități de a obține un somn de calitate, însă „oamenii tind să recurgă prea ușor la pastile”.
„Este terifiant. Oamenii cred că somnul funcționează ca un buton de «on» și «off», iar acel «off» pentru a adormi este o pastilă.”
Odile Romero subliniază și dificultatea de a trimite pacienții către unități specializate de somn, deoarece acestea nu pot primi toate cazurile. Din acest motiv, ea consideră că medicina de familie ar trebui să primească mai multe resurse pentru a trata mai eficient tulburările de somn și pentru a reduce dependența de benzodiazepine.
Armenteros afirmă că tratamentul cel mai eficient pentru insomnie este terapia cognitiv-comportamentală, care presupune consultații regulate și schimbări în stilul de viață, deoarece insomnia are cauze multiple.
„Uneori tratamentele cele mai eficiente sunt o combinație. Benzodiazepinele sunt medicamente foarte bune și utile, problema apare atunci când sunt luate perioade lungi. De atunci începe riscul de dependență.”
Sfaturi pentru un somn mai bun
Cei trei experți sunt de acord că, pentru o igienă bună a somnului, este recomandat ca ecranele să fie folosite cât mai puțin în orele de dinaintea culcării.
Odile Romero recomandă ca, după o anumită oră, telefonul mobil să fie folosit doar ca un telefon clasic, care sună noaptea doar în caz de urgență, fără rețele sociale, seriale sau mesaje.
În ceea ce privește televizorul, efectul depinde de situație.
„Le spun mereu pacienților că un televizor într-un colț al sufrageriei, dacă lumina este stinsă și stai întins pe canapea, în cealaltă parte a camerei, nu afectează atât de mult.”
Contează și tipul de conținut. Nu este același lucru să urmărești ceva liniștit sau o serie de acțiune care te ține în stare de alertă. În afară de ecrane, rutina este esențială pentru un somn bun. Este recomandat să mergem la culcare aproximativ la aceeași oră în fiecare zi. Lumina din dormitor ar trebui să fie slabă, iar temperatura potrivită. De asemenea, un duș cald înainte de culcare poate ajuta la adormire, spune Elena Ameyugo.