Potrivit datelor oficiale, în cei 98 de ani de existență ai Oscarurilor, o astfel de situație s-a mai produs de doar șase ori.
Primul caz datează din 1932, când Fredric March pentru Dr Jekyll and Mr Hyde și Wallace Beery pentru The Champ au fost declarați la egalitate la categoria cel mai bun actor. Totuși, Academia precizează că nu a fost vorba despre o egalitate „adevărată”, întrucât March obținuse de fapt cu un vot mai mult. Regulile de atunci permiteau însă ca și ocupantul locului al doilea să fie declarat câștigător dacă se afla la mai puțin de trei voturi de lider. Între timp, regulamentul a fost modificat, astfel încât doar egalitățile perfecte mai sunt recunoscute.
Prima egalitate reală a venit în 1949, la categoria documentar de scurtmetraj, unde au triumfat atât A Chance To Live, cât și So Much For So Little.
În categoriile de actorie, a existat o singură egalitate autentică: în 1968, când Katharine Hepburn pentru The Lion in the Winter și Barbra Streisand pentru Funny Girl au împărțit Oscarul pentru cea mai bună actriță.
Alte cazuri rare au urmat în 1986, când Artie Shaw: Time Is All You’ve Got și Down and Out in America au terminat la egalitate în categoria documentar, și în 1994, când Franz Kafka’s It’s a Wonderful Life și Trevor au împărțit premiul pentru scurtmetraj live-action.
Până la egalitatea anunțată în acestă noapte, cel mai recent astfel de moment data din 2012, când Skyfall și Zero Dark Thirty au fost recompensate împreună pentru montaj de sunet.
Noua egalitate intră astfel într-un cerc restrâns și spectaculos din istoria Oscarurilor, confirmând încă o dată că, uneori, competiția de la Hollywood se joacă pentru fiecare vot.