Noi cifre arată că dimensiunea pieței ilegale de țigări electronice din UE a ajuns la 6,6 miliarde EUR, iar unul din două produse nu se califică pentru tratament fiscal.
Potrivit directorului studiului, Uwe Veres-Homme, șeful departamentului de analiză a riscurilor din cadrul Institutului Fraunhofer IIS, sarcina principală a fost de a determina dimensiunea reală a industriei de vape. „Ne-am confruntat cu o problemă: practic nu există statistici oficiale privind piața paralelă. Prin urmare, a trebuit să construim un model econometric care să compare cererea de țigări electronice în Europa și oferta reală prin intermediul comerțului internațional”, a declarat el.
Rezultatele au arătat o diferență semnificativă între importurile oficiale și consumul real, ceea ce ne-a permis să estimăm amploarea segmentului ilicit. Aproape jumătate din piața europeană a țigărilor electronice se află în afara sistemului de reglementare, 35 % fiind clasificate în întregime drept comerț ilicit și 13 % drept mărfuri neaprobate sau neimpozitate.
Piața de vape din Europa nu mai este opiață de nișă
Conform studiului, 3,1% dintre rezidenții UE cu vârsta de peste 15 ani, adică aproximativ 11,9 milioane de persoane, utilizează țigări electronice, iar această pondere este în creștere. În același timp, distribuția cererii pe țări este extrem de inegală: în timp ce în Portugalia ponderea utilizatorilor este de numai 0,5%, în Estonia aceasta atinge 8,8%, în Franța – 7,4%, în Letonia – 7,9%. Germania și Țările de Jos se află la limita inferioară a intervalului mediu, cu 2,2%. Franța, Polonia, Italia, Germania, Țările de Jos, Italia, Țările de Jos și Spania sunt desemnate ca fiind cele mai mari piețe din punctul de vedere al cererii totale preconizate.
Această geografie a cererii este suprapusă pe o hartă fiscală și mai colorată. Mai multe țări nu au accize pe lichidele cu nicotină, în timp ce altele au accize destul de ridicate. De exemplu, în Ungaria taxa este de 0,09 euro pe mililitru, în Grecia de 0,10 euro, în Lituania de 0,63 euro și în Slovenia de 0,70 euro. Această diferență creează în mod automat un stimulent economic pentru reexporturi, achiziții transfrontaliere, subevaluări și alte scheme de eludare a normelor. Această eterogenitate în cadrul UE devine unul dintre motivele structurale ale creșterii comerțului ilegal.
O altă particularitate a pieței de vape este sortimentul său imens. Experții remarcă faptul că aproximativ 470 000 de produse diferite – dispozitive, cartușe și lichide care conțin nicotină – au fost deja înregistrate în registrele europene. În același timp, în compoziția lichidelor sunt utilizate peste o mie de ingrediente diferite, dintre care unele sunt de origine și statut neclare. În multe țări, controlul asupra compoziției umpluturilor este slab, în special în cazul produselor vândute pe internet sau prin intermediul comerțului cu colete.
Geografia producției este, de asemenea, problematică. Conform studiului, aproximativ 90 % din importurile de țigări electronice în UE provin din China, iar 70 % sunt produse în Shenzhen, cel mai mare centru mondial al industriei de vape. Oficial, există aproximativ 700 de producători înregistrați, însă estimările reale provenite din surse chineze indică un număr de aproximativ 11 000.
Paradoxal, reglementarea din China a aromelor pentru țigările electronice este mult mai strictă decât în Europa. Multe produse aromatizate sunt interzise pe piața internă din această țară, dar sunt produse în mod activ pentru export.
Logistica vapei nu poate fi controlată
Sistemul logistic al țigărilor electronice este comparabil ca amploare cu cele mai mari fluxuri de comerț electronic. Comisia Europeană estimează că, numai în 2024, aproximativ 800 de milioane de colete vor fi trimise din China către țările UE. Multe dintre acestea conțin țigări electronice și produse conexe. În Belgia, de exemplu, serviciile vamale procesează până la 4 milioane de colete în fiecare zi. Chiar și Elveția, relativ mică și prosperă, primește zilnic aproximativ 500 000 de colete din China.
Potrivit purtătorului de cuvânt al MRU, Horst Manner-Romberg, această amploare exclude un control complet. „Niciun birou vamal din lume nu este capabil fizic să verifice milioane de colete pe zi. Verificările sunt efectuate aleatoriu, ceea ce înseamnă că un volum uriaș de mărfuri trece prin sistem fără un control detaliat.”
Principalele rute de aprovizionare sunt logistica maritimă și feroviară. Aproximativ 30 de milioane de containere de mărfuri maritime trec anual prin cele mai mari porturi din Europa – Rotterdam, Anvers și Hamburg. În același timp, se dezvoltă și traficul feroviar: numai în 2024, aproximativ 20 000 de trenuri de containere au sosit din China în Europa, ceea ce înseamnă aproape 30 000 de containere pe săptămână.
De fapt, comerțul electronic și livrările internaționale au devenit pentru piața vapei ceea ce schemele offshore sunt pentru optimizarea fiscală. Mărfurile ilegale nu mai urmează neapărat rute clandestine. Ele circulă adesea prin aceleași canale ca și cele legale, în aceleași cutii, prin intermediul acelorași operatori, doar cu un set diferit de documente, o clasificare diferită sau un statut fiscal diferit. În acest sens, studiul Fraunhofer definește piața paralelă nu ca o contrabandă clasică de tip vechi, ci ca un produs al lanțului global de aprovizionare, în care linia de demarcație dintre mărfurile legale și cele ilegale nu este trasată de containere, ci de reglementări.
Notă de presă Logos: Aceste procese sunt de o importanță directă pentru țările vecine cu UE, inclusiv pentru Republica Moldova. Republica Moldova are o interdicție privind vânzările online de țigări electronice și produse conexe din 2022. Legea a fost adoptată pentru a limita accesul minorilor la astfel de produse și pentru a consolida controlul asupra pieței. Cu toate acestea, în practică, majoritatea ilegalităților au trecut la rețelele sociale. În prezent, vânzările se realizează prin intermediul canalelor Instagram și Telegram, fără nicio intervenție din partea autorităților. Lipsa unui control eficient în comerțul online, precum și posibilitățile limitate de a verifica coletele la vamă, creează condiții în care piața neagră se dezvoltă în paralel cu sectorul oficial. De fapt, situația din Moldova reflectă o problemă europeană mai amplă – creșterea comerțului electronic transfrontalier și dificultatea de a reglementa o piață în schimbare rapidă.
Care este soluția propusă de experți
Potrivit autorilor studiului, este nevoie de un set de măsuri pentru a rezolva problema. Printre acestea se numără unificarea normelor de reglementare în Europa, crearea unui sistem unificat de urmărire a expedierilor, precum și înregistrarea digitală a producătorilor și a loturilor de produse exportate. În plus, controlul ar trebui să înceapă deja la nivelul țărilor de producție, în primul rând în China.
Conform estimărilor analiștilor, segmentul vape își va continua creșterea. În următorii ani, piața ar putea depăși 10 miliarde de euro, iar rata anuală de creștere este estimată la 5-12 %. Aceasta înseamnă că, fără măsuri sistematice de reglementare, ponderea sectorului ilegal va crește.
Acesta este motivul pentru care autorii studiului fac apel la guvernele și autoritățile de reglementare europene să înăsprească controlul. În opinia lor, nu este vorba doar de pierderi fiscale pentru state, ci și de siguranța produselor și protecția consumatorilor, în special a tinerilor – principalul public al pieței țigărilor electronice.
The post Fiecare a doua vape este ilegală: UE pierde 6,6 miliarde de euro appeared first on logos-pres.md.