Conform calculelor, numai în primele trei săptămâni ale lunii martie, creșterea prețurilor la carburanți a adus la buget o sumă suplimentară de 49,9 milioane de lei. Este o sumă semnificativă și, foarte important, nu este rezultatul unei creșteri economice sănătoase, ci o consecință directă a crizei de pe piața petrolului, a scris a scris economistul Veaceslav Ioniță pe blogul său.
De unde vin acești bani?
Logica este simplă. Cu cât un litru de benzină sau motorină este mai scump, cu atât statul primește mai mulți bani datorită taxelor încorporate în prețul final. Statul nu a vândut mai mult, ci a încasat mai mulți bani pentru același consum.
Economia moldovenească consumă în medie aproximativ 2,3 milioane de litri de motorină și 0,8 milioane de litri de benzină pe zi. Chiar dacă în realitate consumul de motorină în primăvară este mai mare decât media anuală, acest factor nu a fost luat în considerare în estimările prezentate. Cu alte cuvinte, aceste cifre sunt imuabile, iar veniturile reale pot fi chiar mai mari.
Înainte de actuala majorare de preț, statul colecta aproximativ 6,64 lei de taxe pe litrul de motorină, iar acum este deja 8,23 lei, adică cu 1,6 lei/litru mai mult. Povara fiscală la benzină a crescut de la 10,96 lei/litru la 11,91 lei/litru, adică cu 0,95 lei/litru mai mult.
Aici este rostul întregii povești: motorina s-a scumpit, iar Moldova consumă mult mai multă motorină decât benzină. De aceea, cei mai mulți bani în plus la buget vin de la motorină.
Ce ne arată datele săptămânale?
În perioada 2 – 8 martie, în buget au apărut 7 milioane de lei în plus. Din această sumă, 5,7 milioane de lei au fost cheltuiți pe motorină și doar 1,3 milioane de lei pe benzină.
Între 9 și 15 martie, veniturile săptămânale suplimentare au crescut la 16,2 milioane de lei, din care 13,7 milioane de lei au provenit din motorină și 2,5 milioane de lei din benzină. Astfel, până la jumătatea lunii martie, bugetul primise deja 23,2 milioane de lei în plus.
În perioada 16 – 22 martie, saltul este și mai semnificativ: 26,7 milioane de lei într-o săptămână, din care 22,3 milioane provin din motorină și 4,4 milioane din benzină. Astfel, suma suplimentară acumulată în perioada 2 – 22 martie ajunge la 49,9 milioane de lei.
Acest lucru demonstrează clar că presiunea nu numai că continuă, dar se și intensifică.
Cine plătește de fapt această factură?
Bugetul este realimentat, dar economia plătește prețul. Iar socoteala cade în principal asupra sectoarelor care sunt cele mai dependente de motorină.
Fermierii vor fi primii care vor suferi. Creșterea prețului are loc chiar în perioada lucrărilor de primăvară, când consumul de motorină crește în funcție de sezon. Acest lucru înseamnă costuri mai mari pentru arat, semănat, fertilizare și transport. Cu alte cuvinte, nu este vorba doar de o problemă de aprovizionare cu energie, ci de o presiune directă asupra costului culturilor viitoare.
A doua categorie de persoane afectate este cea a companiilor de transport. Orice leu adăugat la motorină este transferat la costurile logistice, iar mai devreme sau mai târziu aceste costuri se reflectă în prețul bunurilor de consum. Atunci când motorina devine mai scumpă, nu crește doar costul transportului rutier, ci și prețul bunurilor de pe rafturile magazinelor.
În cele din urmă, toți consumatorii sunt afectați. Prin intermediul benzinăriilor – direct. Prin transport – indirect. Și, inevitabil, prin inflație.
Prima concluzie
Statul nu ar trebui să trateze aceste venituri suplimentare ca pe un simplu bonus bugetar. Acestea nu sunt rezultatul dezvoltării economice, al investițiilor sau al creșterii productivității. Ele sunt o consecință a crizei. Iar veniturile generate de criză ar trebui să fie utilizate pentru a atenua efectele acesteia, nu pentru a suplimenta bugetul.
Acesta este principiul sănătos al intervenției: statul nu „face cadouri”, ci returnează parțial banii încasați în plus tocmai de la cei care suportă povara creșterii prețurilor.
Recomandări pas cu pas pentru intervenția guvernului
Faza I: protejarea agricultorilor
Prima și cea mai importantă măsură corectă este rambursarea accizelor către agricultori. Aceasta este cea mai justificată intervenție, deoarece agricultura este cel mai vulnerabil sector în această perioadă. Lucrările de primăvară nu pot fi amânate, iar consumul de motorină nu poate fi înlocuit cu altceva.
Aceasta trebuie să fie o măsură urgentă și prioritară. Dacă criza este de scurtă durată, această măsură poate fi suficientă. Este bine că guvernul a anunțat deja o astfel de intenție. A făcut pasul corect în această chestiune și ar trebui să meargă până la capăt.
Faza II: compensații parțiale pentru transportatori
Dacă creșterea prețurilor continuă și intrăm într-o criză pe termen lung, următoarea industrie care va avea nevoie de sprijin va fi cea a transportatorilor. Acest lucru nu se datorează romantismului economic, ci aritmeticii simple: șocul nu va fi limitat la sectorul transporturilor, ci se va răspândi în întreaga economie.
În acest caz, soluția ar putea fi o rambursare parțială a accizei sau un mecanism temporar de compensare exclusiv pentru operatorii capabili să demonstreze un consum profesional de combustibil. Măsura ar trebui să fie temporară, clar definită și legată de durata crizei, în loc să devină un privilegiu permanent.
Etapa III: reducerea temporară a accizelor pentru întreaga piață
Dacă situația se prelungește, așa cum s-a întâmplat în 2022, guvernul ar trebui să fie pregătit să discute o reducere temporară a accizelor la carburanți pentru toți consumatorii. Aceasta este cea mai ambițioasă măsură și, prin urmare, ar trebui aplicată numai dacă primele două etape se dovedesc insuficiente.
O astfel de intervenție are sens doar în cazul unei crize prelungite, când creșterea prețurilor riscă să se transforme într-un nou val de inflație generală. Cu alte cuvinte: nu începi cu un pistol dacă ai o pușcă. Dar dacă se apropie o furtună puternică, nu trebuie să ieși afară doar cu o umbrelă.
Faza IV: mecanism automat pentru crize viitoare
Dincolo de măsurile pe termen scurt, guvernul ar trebui să învețe o lecție și să creeze un mecanism automat de ajustare temporară a accizelor sau de rambursări specifice atunci când prețurile carburanților depășesc anumite praguri critice. Improvizația la fiecare nouă criză nu este normală. O economie serioasă funcționează după reguli, nu pe baza unor reacții de ultim moment.
Un astfel de mecanism ar oferi predictibilitate agricultorilor, transportatorilor și pieței în ansamblu. Iar predictibilitatea în economie valorează uneori jumătate din ajutorul acordat.
Ce s-ar putea întâmpla până la sfârșitul lunii?
Dacă tendința de creștere a prețurilor continuă, este foarte probabil ca veniturile suplimentare ale statului să crească rapid. Dacă în prima săptămână acestea au totalizat 7 milioane de lei, iar în a treia săptămână deja 26,7 milioane de lei, nu este exclus ca luna martie să se încheie cu economii suplimentare de aproape 100 de milioane de lei.
Aceste fonduri nu trebuie să se piardă în masa generală a bugetului. Ele ar trebui monitorizate separat și utilizate cu înțelepciune pentru a atenua șocul economic.
The post Ionitsa: rău pentru afaceri, dar bun pentru buget appeared first on logos-pres.md.