Discuția a avut loc într-un moment-cheie, în care informațiile serviciilor de informații indicau o oportunitate rară de eliminare a liderului suprem iranian, Ali Khamenei.
Netanyahu a susținut că reuniunea iminentă a conducerii iraniene la Teheran oferea o șansă unică pentru o „lovitură de decapitare”, strategie utilizată frecvent de Israel.
Potrivit surselor, informații recente arătau că întâlnirea fusese devansată, ceea ce grăbea luarea unei decizii. Trump aprobase deja, în principiu, o operațiune militară, însă nu stabilise momentul exact sau nivelul implicării SUA.
Decizia SUA de a ataca Iranul, motivată și de răzbunare
Unul dintre argumentele-cheie prezentate de Netanyahu a fost presupusa implicare a Iranului într-un complot din 2024 pentru asasinarea lui Trump, ca represalii pentru uciderea generalului Qassem Soleimani.
Secretarul american, Pete Hegseth, a sugerat ulterior că răzbunarea a fost un factor în decizia finală.
Atacul a fost precedat de o ofensivă israeliană din iunie asupra instalațiilor nucleare și de rachete iraniene, urmată de implicarea SUA.
Cooperarea militară dintre Israel și Comandamentul Central al SUA, CENTCOM, s-a intensificat, în timp ce Iranul continua să sprijine grupări precum Hamas și Hezbollah.
Loviturile lansate pe 28 februarie au dus la moartea lui Khamenei, fapt anunțat oficial de Trump.
Iranul a ripostat prin atacuri asupra țintelor americane și ale aliaților din Golf, provocând mii de victime civile și militare, închiderea unor rute maritime esențiale și creșteri istorice ale prețului petrolului.