Băncile iraniene au început să distribuie în această săptămână noua bancnotă, care valorează aproximativ 7 dolari, depășind bancnota de 5 milioane de riali (aproximativ 3–3,5 dolari), cea mai mare de până acum, care fusese introdusă la începutul lunii februarie.
Noua bancnotă include imagini cu Moscheea Jameh din Yazd, un monument din secolul al IX-lea, și Cetatea Bam, veche de aproximativ 2.500 de ani.
Banca centrală a Iranului, citată de Financial Times, a transmis că bancnota a fost introdusă „pentru a asigura accesul publicului la numerar”, precizând că sistemele electronice, inclusiv cardurile de debit, serviciile bancare mobile și online, „vor continua să servească drept platforme principale pentru tranzacțiile financiare”.
Băncile limitează retragerile
Populația se grăbește să retragă bani de teama blocării plăților electronice și a prăbușirii monedei, iar bancomatele sunt luate cu asalt. Băncile limitează însă sumele care pot fi retrase, iar disponibilitatea numerarului e în continuare redusă.
„Am așteptat la rând o oră, iar funcționarul mi-a spus că îmi poate da doar 10 milioane de riali. Dar când am făcut scandal, spunându-le că nu am bani și că am nevoie de numerar, am primit 30 de milioane”, a declarat pentru sursa citată o femeie de 80 de ani din Teheran. „Nu e mult, dar mă poate ajuta să rezist câteva zile dacă cardurile de debit nu mai funcționează”.
O bancă, lovită de rachete
Situația s-a înrăutățit după ce infrastructura financiară a fost afectată de atacuri. O clădire a Băncii Sepah – instituție care deservește atât forțele armate, cât și populația – a fost lovită de o rachetă pe 11 martie. Banca a anunțat ulterior că accesul a fost restabilit, iar clienții pot folosi din nou cardurile pentru plăți și retrageri, în timp ce serviciile online urmează să fie reluate.
Însă atacul asupra unei bănci importante a crescut presiunea asupra companiilor și populației, deja afectate de bombardamente și de închiderea spațiului aerian.
Inflația, aproape 50%
Economia Iranului era deja fragilă înainte de conflict, pe fondul sancțiunilor americane, scăderii veniturilor din petrol și inflației persistente. Rialul, moneda națională, s-a depreciat puternic în ultimul an, ajungând la un minim de aproximativ 1,66 milioane de riali pentru un dolar american înainte de izbucnirea conflictului din 28 februarie.
Inflația anuală a crescut la 47,5%, iar prețurile la alimente și băuturi au urcat cu peste 105%, după eliminarea subvențiilor pentru importurile esențiale, potrivit datelor publicate de Centrul de Statistică al Iranului. Subvențiile permiteau importatorilor să cumpere valută la un curs preferențial pentru produse de bază, precum alimente sau medicamente, pentru a menține prețurile scăzute. Sistemul a fost eliminat la începutul anului 2026, când autoritățile au decis să redirecționeze sprijinul direct către populație, o schimbare care a dus la scumpiri rapide ale produselor de bază.
Pentru a atenua impactul, autoritățile au introdus un program de bonuri alimentare pentru aproximativ 80 de milioane de oameni, adică un ajutor lunar de la stat pentru cumpărarea de alimentelor de bază.
Tranziție monetară
În paralel, Iranul încearcă să simplifice sistemul monetar. O lege adoptată în noiembrie prevede eliminarea a patru zerouri din rial în următorii cinci ani. Pe noile bancnote, ultimele patru zerouri apar estompate, iar cifra principală este evidențiată pentru a înlesni tranziția.
În mod tradițional, cererea de numerar este ridicată înainte de Nowruz, Anul Nou persan, care a început pe 20 martie și se întinde pe mai multe zile. În acest an însă, cererea a fost amplificată de incertitudinile provocate de război.
Puțini iranieni cumpără valută, și mai puțini o vând
Potrivt unui broker de schimb valutar din Teheran, menționat de sursa citată, „doar cei care au vândut o proprietate sau o mașină și nu vor să-și păstreze banii în riali cumpără monedă străină”. „Pe de altă parte, oferta a scăzut și ea foarte mult. Doar cei care au nevoie urgentă de bani în aceste condiții își vând valuta”.