În cadrul ședinței plenare a Parlamentului, deputata PSRM Adela Răileanu a criticat dur Raportul de activitate pentru anul 2025 al Consiliului Audiovizualului, calificând documentul drept unul preponderent statistic și lipsit de o evaluare reală a impactului asupra spațiului mediatic.
„Raportul Consiliului Audiovizualului e consistent, are multe pagini. L-am examinat și constat că ne-a fost pus pe masă un document statistic. Autorii raportului descriu cu ce s-au ocupat un an de zile, dar nu răspund suficient de clar la întrebarea fundamentală: care este impactul real al activității lor asupra spațiului mediatic?”, a declarat Adela Răileanu.
Deputata a subliniat lipsa unor indicatori relevanți privind eficiența instituției: „Nu regăsim niciun indicator relevant care să arate, dacă nivelul de dezinformare a scăzut, dacă pluralismul mediatic s-a consolidat, dacă încrederea publicului în mass-media a crescut.”
Adela Răileanu a prezentat și situația alarmantă a audiențelor TV din Republica Moldova: „Potrivit datelor companiei specializate în măsurarea audienței, din 2014 până în 2021, numărul telespectatorilor din Republica Moldova a fost în medie de 310- 350 pe zi. După 2022, însă, această tendință se inversează. De la 250 mii în 2022 la 118 mii în anul trecut. Acest declin nu este întâmplător. El coincide cu perioada în care spațiul audiovizual a fost supus cenzurii agresive, inclusiv închiderea mai multor posturi de televiziune. Însă închiderea posturilor TV nu a mutat publicul către televiziunile „pro-putere”. Publicul a renunțat, pur și simplu, la televiziune”.
Totodată, deputata a criticat abordarea limitată a CA, concentrată în special pe perioadele electorale: „Rolul Consiliului este redus aproape exclusiv la cel de arbitru electoral. Or, rolul acestei instituții nu este să stea de veghe doar în alegeri. Are o responsabilitate permanentă – nu doar să supravegheze, ci să dezvolte piața media.”
Adela Răileanu a atras atenția și asupra problemelor economice grave din sector: „Piața de publicitate TV din Republica Moldova este de aproximativ 7 milioane de euro. Pentru circa 30 de televiziuni naționale, plus cele regionale și locale, această sumă este insuficientă. În aceste condiții, televiziunile sunt nevoite să facă compromisuri pentru a-și asigura supraviețuirea. Aceasta afectează inevitabil calitatea conținutului.”
În același context, deputata a criticat lipsa unor politici de sprijin din partea autorității de reglementare care nu vine cu mecanisme economice de sprijin, nu propune politici de stimulare a producției locale și nu inițiază reforme pentru susținerea industriei. ”Instituția s-a transformat într-un organ care aplică sancțiuni, dar nu oferă soluții.”
În altă ordine de idei, parlamentara a evidențiat și problemele legate de transparența proprietății media și respectarea legislației în domeniul distribuției TV, menționând existența unor cazuri în care modificările de proprietate sunt înregistrate formal, deși beneficiarii reali erau cunoscuți din start. ”Totodată, sunt tolerate încălcări ale legislației, unele posturi fiind favorizate artificial în grila de emisie, în detrimentul celor care ar trebui să beneficieze de prioritate conform regulii „must carry”.
În acest context, Adela Răileanu a subliniat necesitatea ca Consiliul Audiovizualului să asigure un tratament echitabil pentru toți actorii de pe piață și să intervină prompt în cazurile de abatere, pentru a preveni distorsionarea concurenței și limitarea accesului publicului la conținut divers.
Deputata a atras atenția că, deși instituția a beneficiat de creșteri constante ale bugetului în ultimii ani, de la 15 milioane de lei în 2023 la peste 20 de milioane de lei în 2026, aceste majorări nu se reflectă în rezultate concrete pentru piața media. ”În lipsa unor politici eficiente de dezvoltare și sprijin, sectorul continuă să se confrunte cu declinul audiențelor și probleme structurale”.
În final, Adela Răileanu a avertizat asupra riscurilor majore pentru viitorul pieței media: „Nu este suficient să se constate problemele, să se facă monitorizări, să fie aplicate sancțiuni la tot pasul. Este necesar să propunem soluții. Iar dacă această abordare nu se schimbă, Consiliul Audiovizualului riscă să reglementeze nu o piață funcțională, ci una care, pur și simplu, dispare sub ochii noștri.”