Primăria Municipiului București pierde anual între 22 și 42 de milioane de euro din administrarea ineficientă a propriului portofoliu imobiliar, format din peste 7.000 de locuințe și spații comerciale, potrivit analiștilor Ziarului Financiar.
Chiriile, la nivelul din 2007
Veniturile generate sunt mult sub nivelul pieței, în condițiile în care chiriile pentru locuințe au rămas, în multe cazuri, la niveluri stabilite încă din 2007, iar sute de spații comerciale sunt neînchiriate.
Administrația Fondului Imobiliar (AFI), instituția care gestionează aceste active, administrează peste 7.100 de proprietăți – locuințe, spații comerciale și garaje. Pentru locuințe, tariful mediu încasat este de aproximativ 0,85 lei pe metru pătrat, ceea ce înseamnă chirii lunare de doar câteva zeci de lei pentru unele apartamente.
De peste zece ori mai puțin
Prin comparație, în piața liberă, o garsonieră se închiriază în medie cu aproximativ 350–500 de euro pe lună, iar un apartament cu două camere ajunge frecvent la 600–850 de euro, în funcție de zonă.
Diferența arată că municipalitatea încasează, în multe cazuri, de peste zece ori mai puțin decât nivelul pieței pentru locuințe similare.
Potrivit datelor analizate de sursa citată, aproximativ 4.050 de locuințe sunt ocupate în regim de „locuințe convenabile”, iar chiriile nu au fost indexate timp de aproape 18 ani. „Cumulat pe această perioadă, pierderile depășesc un miliard de lei”, explică analiștii.
Spații comerciale blocate
Situația nu se limitează la locuințe. Portofoliul de spații comerciale este, în mare parte, blocat. Din mai 2022 nu a fost organizată nicio licitație pentru închiriere, iar în prezent există 417 spații libere, însumând aproximativ 42.500 de metri pătrați.
O mare parte dintre acestea sunt în stare avansată de degradare, fără să genereze venituri: „Zero licitații în patru ani și sute de spații goale arată un blocaj administrativ major”.
Venituri mici, randament aproape inexistent
În total, Primăria Capitalei încasează sub 50 de milioane de lei anual din acest portofoliu, echivalentul a circa 10 milioane de euro. Raportat la valoarea estimată de peste un miliard de euro a activelor, randamentul este sub 1%.
Prin comparație, randamentele obișnuite în piața imobiliară sunt de peste 7-8%, potrivit datelor consultanților imobiliari.
Această diferență explică pierderile estimate anual la zeci de milioane de euro. „Este vorba de o combinație între chirii mult sub nivelul pieței și spații lăsate nefolosite”, arată analiza sursei citate.
Evidență incompletă a ocupanților
Lipsa unei evidențe clare a ocupanților complică și mai mult lucrurile. Există cazuri în care autoritățile nu știu cine utilizează anumite imobile sau dacă acestea generează venituri.
Un exemplu similar a fost semnalat anul trecut la nivelul Ministerului Economiei, unde o clădire de aproximativ 1.500 de metri pătrați era utilizată de o asociație fără ca statul să fi încasat chirie timp de aproape 18 ani.
Decizii recente, efecte incerte
Consiliul General al Municipiului București a aprobat pe 13 martie majorarea chiriilor pentru locuințele administrate de municipalitate, de până la zece ori. Măsura ar putea crește veniturile, însă nu rezolvă problema spațiilor comerciale neînchiriate.
În același timp, lipsa licitațiilor și starea precară a unor imobile continuă să limiteze capacitatea municipalității de a valorifica acest patrimoniu.