Decizia a fost luată luni, în cadrul unei ședințe de lucru la Palatul Victoria, la care au participat Ministerul Mediului, Administrația Națională „Apele Române”, Garda Națională de Mediu și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon.
Premierul Ilie Bolojan a dispus „intensificarea controalelor în teren la operatorii care exploatează agregate minerale din albiile cursurilor de apă” și modificarea legislației „în scopul eliminării abuzurilor, instituirii unor mecanisme stricte de verificare și protejării resurselor naturale”.
Schimbări rapide de legislație
Instituțiile implicate vor lucra „în baza unui calendar accelerat” la modificarea legislației, sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului.
Printre măsurile analizate se numără introducerea unor limite pentru durata licențelor pentru amenajări piscicole și lacuri de agrement, precum și pentru suprafața luciului de apă și adâncimea exploatărilor.
De asemenea, Guvernul vrea „instituirea unor mecanisme stricte de verificare a respectării obligațiilor contractuale asumate de către operatorii economici” și executarea garanțiilor financiare pentru refacerea mediului acolo unde acestea nu au fost respectate.
Premierul a cerut instituțiilor statului să colaboreze și să pună la dispoziție datele necesare pentru intensificarea verificărilor în teren.
Actul normativ care va include aceste modificări „va fi aprobat cu prioritate”, a transmis Guvernul.
Ministerul Mediului a „crescut deja controalele exponențial” în acest domeniu și va lansa noi controale tematice pentru balastiere.
Monitorizare digitală
Legislația va fi completată de măsuri de control aplicate prin platforma „Radarul Balastierelor”, instrument prin care autoritățile urmăresc exploatările și corelează datele din teren cu avizele și licențele acordate.
Platforma este folosită pentru identificarea exploatărilor care nu respectă condițiile impuse și sprijină controalele instituțiilor implicate.
Potrivit Guvernului, platforma „are deja peste 30.000 de accesări”.
Avize pentru iazuri, folosite pentru extracții
Decizia de înăsprire a legislației și de intensificare a controalelor a fost luată după ce autoritățile au constatat probleme majore în domeniu. Potrivit unei analize preliminare realizate de Apele Române, „în ultimii 10 ani, au fost emise peste 1.200 de avize de gospodărire a apelor pentru obiective declarate drept iazuri piscicole, însă mai puțin de 10% dintre acestea au fost finalizate ca atare”.
Practic, în peste o mie de cazuri, firmele obțineau avize pentru amenajarea unor iazuri piscicole, dar în realitate le foloseau pentru a scoate pietriș și nisip, fără să finalizeze lucrările declarate. Această variantă era mai avantajoasă decât o autorizație clasică de exploatare, deoarece procedurile erau mai simple, iar costurile mai reduse.
Cratere în loc de iazuri
Datele Ministerului Mediului arată că, în perioada 2015–2025, prin aceste autorizații au fost exploatate peste 230 de milioane de metri cubi de agregate minerale.
Fenomenul este concentrat în mai multe bazine hidrografice și este prezent în apropierea marilor șantiere de infrastructură, unde materialele extrase erau folosite în construcții.
Potrivit ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoiuanu, „pe hârtie, România e raiul iazurilor piscicole. În realitate, e plină de cratere abandonate. Analiza pe 10 ani arată un dezechilibru major între obiectivul declarat și realitatea din teren pentru sute de operatori economici. România nu a avut un boom piscicol, ci o practică prin care avizele pentru iazuri au fost utilizate pentru exploatări de agregate pe termen lung, exploatări care apoi au fost, de prea multe ori, abandonate, cu costuri mari pentru comunitățile locale”.