Șeful statului a declarat marți, ca răspuns la întrebările presei, că România stă bine în prezent la capitolul combustibili, dar a început să creioneze variante de lucru în cazul în care se va confrunta cu penuria.
„În primul rând, că sunt două chestiuni cumva distincte: una este aprovizionarea, cealaltă este prețul. Deci în discuția de ieri de la Cotroceni am discutat de procurare, de posibilitatea ca la un moment dat să existe o lipsă de combustibil pe piață. Nu suntem acolo. România este într-o poziție ceva mai bună decât alte țări europene, pentru că are o parte din producție internă, pentru că are o parte din rafinare pe teritoriul ei, deci lanțurile sunt mai scurte. Ce s-a discutat ieri la Cotroceni a fost așa cum, în fine, s-a relatat în presă, că în momentul acesta nu este o urgență pentru România. Însă, așa cum există niște scenarii de criză pentru gaz, cum există niște scenarii de criză pentru energie electrică, începe să lucreze la un scenariu de criză pentru eventualitatea în care va exista o criză de aprovizionare pe produse din petrol”, a declarat președintele Nicușor Dan, de la Timișoara.
„Pe partea de prețuri, aici lucrurile sunt, cum să spun, sunt mulți factori pe care noi nu-i putem controla în momentul de față. De exemplu, a început o oarecare tranzitare a Strâmtorii Ormuz. O să vedem în zilele următoare cât de cât la sută din lipsa acestui necesar va fi suplinită prin această traversare parțială. În ipoteza în care lucrurile continuă în direcția asta, o să avem o presiune mare pe preț, da, să zicem, două luni, trei luni de acum și o să vedem în ce măsură, în ce măsură bugetul poate să compenseze, așa cum a făcut-o zilele trecute. Dar, așa cum am spus, sunt mulți factori și o să vedem văzând și făcând”, a declarat președintele.
Ce s-a stabilit la Palatul Cotroceni
Întrebarea jurnaliștilor a venit în completarea succintei informări transmise de Administrația Prezidențială luni după amiază, după ce președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit cu premierul Ilie Bolojan, Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, și cei doi mari producători operaționali din industria petrolieră OMV Petrom și Rompetrol, pentru a analiza situația aprovizionării cu țiței și combustibil în contextul evoluțiilor internaționale generate de închiderea Strâmtorii Ormuz.
OMV Petrom operează rafinăria Petrobrazi, din Ploiești, iar Rompetrol, cea mai mare rafinărie din țară, Petromidia Năvodari, și Vega Ploiești. A patra rafinărie de pe teritoriul României, Petrotel, este deținută de rușii de la Lukoil și este închisă în contextul sancțiunilor internaționale impuse.
„În prezent, România nu se confruntă cu dificultăți de aprovizionare, iar companiile din domeniu achiziționează combustibili la prețuri aliniate pieței internaționale”, a transmis Palatul Cotroceni la finalul întâlnirii de luni.
„Totuși, având în vedere caracterul dinamic al contextului global, Președintele, Guvernul și partenerii din mediul privat au convenit asupra unui mecanism de comunicare continuă. Acesta va permite monitorizarea atentă a situației și adoptarea rapidă a unor măsuri adecvate, dacă va fi necesar, în deplină coordonare și cu accent pe stabilitate și precauție”, a transmis Administrația Prezidențială.
Întâlnirea vine după ce, vineri, Guvernul – care a declarat de la 1 aprilie starea de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere, a decis reducerea accizei cu 30 de bani la litrul de motorină și a instituit o taxă de solidaritate de suportat de către unii operatori din industrie.
Conducerea executivă a Confederației Patronale Concordia, care reprezintă 20 dintre cele mai mari industrii ale României, a transmis, într-un comentariu la solicitarea Mediafax, că susțin măsura reducerii accizei cu 30 de bani, pe care o consideră, totuși, un ajutor marginal, în schimb critică noua taxă impusă, în contextul în care România are deja unul dintre cele mai ridicate niveluri de taxare din UE.
Avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș a opinat, la întrebarea reporterul Mediafax, că măsurile temporare adoptate vineri de Guvern pentru amortizarea scumpirilor pe piața carburanților ar putea să îi entuziasmeze pe șoferi și, prin creșterea consumului, România să ajungă iar în risc de penurie, adică chiar scenariul pe care Executivul a vrut să îl evite.
„În ceea ce privește taxa de solidaritate, aceasta, în forma propusă, riscă să facă mai mult rău decât bine. România are deja unul dintre cele mai ridicate niveluri de taxare din UE pentru activitățile de explorare și producție, în 2021 și 2022, taxarea a fost de patru ori peste media europeană. A adăuga o cotă de 60% tocmai acum, când ar trebui stimulate investițiile în producția internă pentru a asigura securitatea energetică a țării, este o decizie greu de justificat. Mai mult, mecanismul vizează și prețuri specifice unor condiții normale de piață, nu doar profituri cu adevărat excepționale. Un alt risc major este cel al aplicării retroactive, o problemă pe care România a mai întâmpinat-o în cazul suprataxării veniturilor din energia electrică și pe care nu ne putem permite să o repetăm. Taxa trebuie să se aplice exclusiv de la data publicării în Monitorul Oficial, fără nicio ambiguitate”, a subliniat directorul executiv al confederației.
Potrivit conducerii organizației, propunerea Concordia este clară: o cotă de maximum 40%, aplicată exclusiv diferenței pozitive față de pragul de 100 USD/baril, calculată lunar pe baza producției efective este o abordare corectă, proporțională și care nu penalizează investițiile de care România are atâta nevoie.