Specialiști din industria carburanților consultați de Mediafax estimează că vânzările de combustibil din România au scăzut cu până la 10%, pe fondul urmărilor pe piața globală a escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, mai concret, blocarea strâmtorii Ormuz. Reducerea consumului nu vine din cauza lipsei carburanților la pompă, ci ca urmare a scumpirilor din ultimele săptămâni.
„Din experiență, bugetele cetățenilor se fac în consumul carburantului în lei, adică dacă bugetul alocat era de 100 de lei, la prețul de 8 lei/litru, cumpăra 12,5 litri de combustibil, iar la prețul de 10 lei, cantitatea este de 10 litri. Concluzia este că mărirea prețului duce automat la micșorarea cantitativă de vânzare și economia cetățenilor. Mai mult de 70% din români trăiesc pe leasing, ipotecă și credite de consum și nu pot indexa consumul carburantului!”, arată specialiștii consultați de Mediafax
„La fel poate fi tratat și segmentul B2B (Business-to-business), este doar e chestie de eficiență și de cât de repede pot companiile indexa preturile în funcție de ce domeniu funcționează, dar tot se reduce la capacitatea mică sau neschimbată de cumpărare a populației! Conform estimărilor noastre, piața a căzut undeva la 7-10%, în ceea ce privește consumul de combustibil”, potrivit surselor Mediafax.
Șeful statului a declarat marți, ca răspuns la întrebările presei, că România stă bine în prezent la capitolul aprovizionare cu combustibili, dar a început să creioneze variante de lucru în cazul în care se va confrunta cu penuria.
„În primul rând, că sunt două chestiuni cumva distincte: una este aprovizionarea, cealaltă este prețul. Deci în discuția de ieri de la Cotroceni am discutat de procurare, de posibilitatea ca la un moment dat să existe o lipsă de combustibil pe piață. Nu suntem acolo. România este într-o poziție ceva mai bună decât alte țări europene, pentru că are o parte din producție internă, pentru că are o parte din rafinare pe teritoriul ei, deci lanțurile sunt mai scurte. Ce s-a discutat ieri la Cotroceni a fost așa cum, în fine, s-a relatat în presă, că în momentul acesta nu este o urgență pentru România. Însă, așa cum există niște scenarii de criză pentru gaz, cum există niște scenarii de criză pentru energie electrică, începe să lucreze la un scenariu de criză pentru eventualitatea în care va exista o criză de aprovizionare pe produse din petrol”, a declarat președintele Nicușor Dan, marți, de la Timișoara.
Demersuri pentru redeschiderea Petrotel
Pe lângă pachetul de măsuri adoptat de Guvern pentru atenuarea scumpirilor – declararea crizei pe piața țițeiului și produselor petroliere carburanților, limitarea adaosurilor, condiționarea exporturilor, reducerea accizei la motorină și impunerea unei taxe de solidaritate – responsabilii fac demersuri pentru creșterea producției, respectiv redeschiderea celei de-a patra rafinării de pe teritoriul României, cu o pondere de 21% din capacitatea de producție la nivel național. Este vorba de rafinăria Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, care este închisă ca urmare a sancțiunilor internaționale.
Oficialii Ministerului Energiei au reiterat demersurile susținute pentru obținerea licenței de funcționare și au declarat pentru Mediafax, confirmând și informații din piață, că ar fi o chestiune de zile până la obținerea unui răspuns din partea autorităților americane, ceea ce ar permite redeschiderea rafinăriei Petrotel.
Activitatea rafinăriei Petrotel în octombrie anul trecut pentru lucrările programate de revizie tehnică, dar nu a mai fost reluată ulterior, pe fondul sancțiunilor internaționale impuse.
Din informațiile Mediafax, miza solicitării este o perioadă mai lungă de o lună a licenței care se acordă de Trezoreria americană din 30 în 30 de zile de la impunerea sancțiunilor în cazul gigantului rus Lukoil, pentru că repunerea în funcțiune a întregului lanț este o chestiune și de durată, și costisitoare, pentru a putea fi făcută de pe o zi pe alta.
Astfel, din informațiile Mediafax, solicitarea din România spre SUA vizează acordarea unei licențe pentru cel puțin trei luni.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat în ultimele săptămâni că a făcut demersurile pentru a obține a obține decizia formală din partea Biroul de Control al Activelor Străine al SUA (OFAC) pentru a reporni rafinăria Petrotel a Lukoil.
„Am făcut toate discuțiile tehnice și analizele tehnice la nivelul acestei rafinării. De asemenea, aștept răspunsul scris pentru a ne crește capacitatea de rafinare. În clipa în care avem rafinare suplimentară, avem cele trei rafinării care funcționează, plus Petrotel, o să ne acoperim o mare parte din consum și nu văd să fie cazul de astfel de măsuri (o limitare a consumului – n.r.)”, declara Bogdan Ivan, la întrebarea jurnaliștilor, pe 23 martie.
Rafinăriile în funcțiune în România
În prezent în România funcționează rafinăria Petrobrazi, din Ploiești, operată de OMV Petrom, iar recent au fost redeschise după revizia planificată și merg la capacitate maximă Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, ambele operate de Rompetrol.
Cea mai mare rafinărie din România este Petromidia, cu o capacitate de procesare de peste 5 milioane tone materie primă/an, fiind una dintre cele mai moderne din sud-estul Europei. Vega este cea de-a doua rafinărie a Grupului KMG Internațional, situată în Ploiești, Prahova și care operează în regim integrat cu rafinăria Petromidia, care ii asigură materia primă. Cu o capacitate de prelucrare de 350.000 tone de materie primă/an (rafinat, păcură, jet A1, fracție C5-C6), rafinăria Vega deține poziția de unic producător pentru o serie de produse petroliere specifice.
Acționarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și statul român, prin Ministerul Energiei (44,7%).
Rafinăria Petrobrazi, operată de OMV Petrom – care se întinde pe 400 de hectare, echivalentul a 700 de terenuri de fotbal – esta a doua rafinărie din țară în funcție de capacitatea anuală de de 4,5 milioane de tone. Aceasta asigură procesarea întregii producții interne de țiței și acoperă aproximativ o treime din cererea națională de combustibil.
OMV Petrom este controlată de grupul omonim din Austria, iar statul român deține, prin Ministerul Energiei, 20,69% din pachetul de acțiuni.