În cadrul unei emisiuni la un post de televiziune, Adrian Ermurachi, co-director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a pus o întrebare fundamentală cu privire la direcția în care ar trebui să se îndrepte Moldova după implementarea reformei autonomiei locale.
Numărul de locuitori nu poate fi un scop în sine
Expertul a criticat abordarea axată exclusiv pe criteriul numărului de locuitori, așa cum este prevăzut în conceptul de reformă prezentat de guvern. Schimbări de o asemenea amploare nu pot fi reduse doar la criteriul numărului de locuitori, a subliniat el.
„Unde vom fi în cinci sau zece ani după punerea în aplicare a reformei?”, se întreabă Ermurachi. – Sau, pur și simplu, așa cum se prevede în concept, orice așezare cu mai puțin de 3.000 de locuitori va fuziona automat cu alta pentru a ajunge la 4.500 de locuitori și că nu vor mai exista așezări cu mai puțin de 3.000 de locuitori? Acesta nu poate fi un scop în sine”.
În opinia sa, mărimea populației nu poate fi criteriul determinant pentru succesul reformei. Este doar unul dintre multele criterii care trebuie discutate și analizate.
Expertul consideră că reforma ar trebui să țină seama nu numai de aspectul demografic, ci și de capacitatea unei comunități de a se dezvolta, de a avea acces la resurse și de a răspunde nevoilor cetățenilor săi, chiar dacă aceasta este deficitară cantitativ.
Până în 2027, 80 la sută dintre primării vor fi unite
Reamintim că guvernul propune stabilirea unui prag minim de 3 000 de locuitori pentru primării, pentru a consolida administrațiile locale.
Anterior, secretarul general al guvernului, Alexei Buzu, a declarat că, până în 2027, peste 80 la sută dintre primării vor fi unite.
El a spus că au fost deja înregistrate aproximativ 350 de decizii de începere a procesului de unificare voluntară, iar numărul acestora continuă să crească.
The post Experții discută despre harta viitoare a Moldovei appeared first on logos-pres.md.