Această concluzie generală a fost exprimată în cadrul prezentării celei de-a 54-a ediții a raportului „Tendințe în economia Moldovei” de către specialiștii Institutului de Cercetări Economice al Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM).
Evenimentul, prilejuit de aniversarea a 15 ani de la lansarea acestui proiect de cercetare, a reunit miercuri, 29 aprilie, experți din comunitatea academică, reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și ai mediului de afaceri pentru a discuta tendințele și prognozele în contextul respectării standardelor UE.
Astfel, academicienii atribuie creșterea PIB de 2,4% în 2025 schimbărilor pozitive din sectorul industrial (cu 5,4%) și redresării sectorului agricol (cu 13,8%). În plus, sectorul tehnologiei informației și telecomunicațiilor continuă să aibă o contribuție pozitivă la formarea PIB.
Dezechilibru în comerțul exterior
În ciuda acestor realizări sectoriale individuale, economia Moldovei se confruntă cu dezechilibre semnificative. Comerțul exterior a înregistrat performanțe mixte anul trecut, exporturile crescând cu 6,4 %, iar importurile înregistrând o creștere puternică de 20,5 %. Aceasta a condus la o creștere a deficitului comercial la 7,1 miliarde de dolari, indicând dependența continuă a economiei naționale de importuri.
Tema centrală a discuției a fost necesitatea de a sprijini sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea durabilă. Autorii au menționat amendamentele la legislație, în conformitate cu recomandările UE, și triplarea de către stat a bugetului alocat Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), care a ajuns anul trecut la 1,35 miliarde de lei.
Diversificarea instrumentelor financiare
Victoria Cociug, prorector pentru cercetare și parteneriate în cadrul ASEM, a subliniat importanța diversificării instrumentelor financiare pentru antreprenori:
„Dorim să sprijinim startup-urile, dar granturile ar trebui să fie privite doar ca un prim stimulent. Este esențial ca fondurile publice să fie gestionate eficient și ca întreprinderile să beneficieze de noi instrumente financiare, cum ar fi garanțiile bancare și împrumuturile pentru investiții în timpul procesului de dezvoltare. În același timp, ar trebui încurajată crearea de fonduri de investiții locale pentru a atrage resursele diasporei.”
Autorii raportului avertizează, de asemenea, cu privire la presiunile inflaționiste. Inflația a crescut la 7,8 % în 2025, în principal din cauza creșterii prețurilor la servicii și alimente, iar datoria publică a ajuns la 43 % din PIB.
Migrația și declinul demografic
Remitențele din străinătate au crescut cu 3%. În același timp, dominația clară a monedei euro (82% din totalul fondurilor) indică orientarea migrației și a economiei către spațiul UE.
Pe termen lung, cea mai gravă problemă identificată de oamenii de știință rămâne declinul demografic. Potrivit prognozelor experților Institutului, populația Republicii Moldova ar putea scădea până la 1,85 milioane de persoane până în 2040, pe fundalul unei rate scăzute a natalității și a emigrării tinerilor.
Această tendință va duce la o îmbătrânire accentuată a populației. Conform estimărilor acestora, în mai puțin de două decenii, o treime din cetățenii Republicii Moldova vor avea peste 60 de ani, ceea ce va pune o presiune suplimentară asupra sistemului de protecție socială și a pieței muncii.
The post Cercetători: Moldova are nevoie de fonduri de investiții locale pentru a atrage resursele diasporei appeared first on logos-pres.md.