Redau acest text al cărui autor este Julien Montferrand. El prezintă reflecțiile Victoriei Furtună, fost procuror din Republica Moldova și figură a opoziției politice, privind locul pe care l-ar putea ocupa Moldova într-o ordine internațională aflată în plină reconfigurare.
Contrar interpretărilor geopolitice dominante, care tind să închidă statele mici într-o logică a blocurilor și a alianțelor constrângătoare, Victoria Furtună schițează o altă cale: cea a unei autonomii strategice asumate, în slujba dialogului și cooperării. Securitatea alimentară, inteligența artificială, diplomația economică, energia, medierea conflictelor – direcțiile pe care le explorează merită atenție, indiferent de adeziunea la pozițiile sale politice.
În timp ce tensiunile geopolitice continuă să transforme Europa și să accentueze rivalitățile dintre marile puteri, lidera opoziției moldovenești, Victoria Furtună, promovează o viziune diferită pentru viitorul Europei de Est: o abordare bazată pe cooperare, dialog și dezvoltare strategică, mai degrabă decât pe confruntare.
În perspectiva unei serii de conferințe internaționale și mese rotunde programate pentru anul 2026, Victoria Furtună a prezentat ceea ce numește o „nouă arhitectură a cooperării”, un proiect care urmărește transformarea Moldovei dintr-o simplă frontieră geopolitică într-o platformă de dialog, investiții și inovare.
„Ani la rând, Moldova a fost prezentată drept o țară situată între două lumi”, a declarat Victoria Furtună. „Refuz această viziune. Moldova nu este blocată între Est și Vest; ea poate deveni spațiul în care aceste două lumi se întâlnesc.”
Într-un context internațional în care numeroase state sunt constrânse să aleagă între blocuri geopolitice concurente, lidera politică consideră că națiunile mici pot juca un rol diferit. „Viitorul nu aparține țărilor care devin periferia altcuiva. El aparține celor care știu să creeze conexiuni”, afirmă ea.
În loc să se considere victimă a rivalităților geopolitice, Moldova ar putea, în opinia sa, să devină o platformă neutră care să favorizeze cooperarea economică, tehnologică și diplomatică între actori internaționali cu interese uneori divergente.
Această viziune se bazează pe cinci inițiative majore.
Prima prevede crearea unui Hub internațional neutru dedicat inteligenței artificiale și securității cibernetice. Această platformă ar avea rolul de a încuraja cooperarea în domeniul IA, al protecției digitale și al infrastructurilor tehnologice. „Inteligența artificială va fi una dintre forțele determinante ale secolului XXI”, subliniază Victoria Furtună. „Întrebarea este dacă statele mici se vor limita la utilizarea tehnologiilor dezvoltate în altă parte sau dacă vor participa activ la definirea regulilor și infrastructurilor de mâine.”
A doua inițiativă vizează crearea unui Fond internațional de rezervă agricolă destinat consolidării securității alimentare regionale prin capacități de stocare, procesare și distribuție. Potrivit liderului moldovean, crizele recente au demonstrat că securitatea alimentară a devenit o problemă geopolitică majoră, dincolo de dimensiunea sa economică.
A treia propunere constă în instituirea unei Zone libere pentru diplomație economică, care să permită companiilor din Europa, America de Nord, Eurasia, Orientul Mijlociu și Asia să își dezvolte activitățile într-un cadru stabil, transparent și previzibil. „Companiile sunt obosite de instabilitate, iar investitorii se satură de o politică bazată pe diviziuni”, apreciază ea. „Lumea are nevoie de mai multe punți economice și de mai puține bariere politice.”
A patra inițiativă urmărește crearea unui Centru al Europei de Est pentru negociere și arbitraj. Această instituție ar oferi un spațiu neutru dedicat dialogului diplomatic și soluționării diferendelor. „Lumea duce astăzi lipsă de locuri în care discuțiile să poată avea loc fără ultimatumuri sau presiuni excesive”, afirmă Victoria Furtună. „Țările care au învățat să trăiască la intersecția diferitelor culturi și realități politice sunt poate cel mai bine plasate pentru a contribui la reconstruirea dialogului internațional.”
În fine, a cincea propunere prevede crearea unui Hub energetic neutru destinat facilitării discuțiilor regionale privind securitatea energetică și mecanismele de gestionare a crizelor pe termen lung.
Deși acest proiect rămâne ambițios, mai mulți analiști consideră că el răspunde unei nevoi tot mai mari în Europa: existența unor spații neutre din punct de vedere politic, capabile să mențină deschise canalele de comunicare între centre de putere concurente. Mai multe aspecte ale acestei viziuni urmează să fie analizate în cadrul unor consultări viitoare la care vor participa responsabili politici, diplomați, experți economici și reprezentanți ai mediului academic din Europa, Caucaz și Eurasia.
Observatorii remarcă, de asemenea, o tendință mai amplă care începe să se contureze în anumite regiuni ale continentului: o oboseală crescândă față de polarizarea ideologică și o cerere tot mai mare pentru modele de guvernare pragmatice, care privilegiază stabilitatea, prosperitatea economică și flexibilitatea strategică.
„Cetățenii sunt obosiți să li se ceară permanent să aleagă între tabere opuse”, observă Victoria Furtună. „Ceea ce caută astăzi majoritatea societăților este securitatea, prosperitatea și predictibilitatea. Ele își doresc o cooperare care să îmbunătățească în mod concret viața oamenilor, nu o confruntare geopolitică permanentă.”
Lidera moldoveană precizează că demersul său nu urmărește ignorarea realităților geopolitice, ci regândirea modului în care statele mici pot contribui la stabilitatea regională într-un sistem internațional din ce în ce mai fragmentat.
„Nu vrem ca Moldova să devină o nouă linie a frontului”, declară ea. „Vrem ca Moldova să devină un spațiu în care ideile, investițiile, tehnologiile și inițiativele diplomatice se pot întâlni și se pot consolida reciproc.”
În concluzie, Victoria Furtună prezintă viitorul Moldovei nu ca pe o alegere între civilizații diferite, ci ca pe o oportunitate de a le apropia.
„Istoria a plasat Moldova la răscrucea civilizațiilor”, conchide ea. „Misiunea noastră nu este să stabilim care dintre ele trebuie să prevaleze, ci să construim punțile care permit cooperarea lor. Dacă secolul XX a divizat adesea lumea, secolul XXI va aparține celor care vor ști să o reconecteze.”
De Serge Van Cutsem și Julien Montferrand
kairospresse.be