Deputata PSD a explicat principalele modificări aduse proiectului care vizează actualul articol privind „pornografia infantilă”, arătând că noua formulare pune în centrul protecției penale copilul, ca victimă a infracțiunii.
„În primul rând, arată clar cine este victima: copilul. Copilul este cel abuzat, exploatat sexual. El este cel a cărui demnitate este afectată. El este supus unei victimizări continue produse prin păstrarea sau circulația materialului pornografic. Problema nu este obscenitatea, ci exploatarea, abuzul sexual real asupra unui minor real”, a transmis Tușa, vineri seara, pe Facebook.
Potrivit acesteia, „în fapt, nu este pornografie, este abuz sexual asupra copiilor, înregistrat, păstrat, transmis sau vândut pentru mulți bani”, iar noua denumire „plasează copilul în centrul protecției penale”.
Tușa respinge criticile potrivit cărora pedepsele ar urma să fie reduse și susține că noua reglementare diferențiază între gravitatea faptelor.
„Pedepsele nu se reduc, dimpotrivă legea devine mai dură pentru formele grave de abuz sexual asupra copiilor. Astfel, cine produce, promovează sau expune materiale de abuz sexual asupra copiilor nu poate fi tratat la fel ca cel care doar deține”.
Deputata explică faptul că proiectul prevede pedepse de 2 până la 7 ani pentru procurarea, deținerea, stocarea sau distribuirea unor astfel de materiale, de la 3 la 10 ani pentru promovare ori expunere și de la 5 la 12 ani pentru producerea acestora.
„Nu băgăm la închisoare copii, ci abuzatorii”
Referindu-se la limita maximă de șapte ani pentru forma de bază a infracțiunii, Tușa a oferit exemplul unui minor care deține o fotografie cu un alt minor dezbrăcat.
„Scopul legii nu este să băgăm la închisoare copii, ci abuzatorii”, a afirmat aceasta, adăugând că, în astfel de situații, legislația permite individualizarea reacției penale și, în anumite condiții, renunțarea la urmărirea penală.
Un alt element introdus de proiect vizează sancționarea groomingului.
„A treia modificare importantă sancționează cu pedeapsa 3-10 ani fapta unei persoane de a solicita unui minor să înregistreze, să producă, să transmită o foto sau un video cu el. Practic, alin. 7 sancționează tentativa faptelor de la primul punct, adică cererea neurmată de executare din partea copilului”.
Proiectul se află în dezbaterea Senatului
Ea a mai arătat că, atunci când solicitarea este urmată de transmiterea sau producerea materialelor, intervine concursul de infracțiuni, ceea ce poate conduce la pedepse mai mari decât cele prevăzute în prezent de Codul Penal.
Potrivit Dianei Tușa, proiectul se află în dezbaterea Senatului, ca primă cameră sesizată, iar forma actuală este rezultatul unor consultări cu instituții precum DIICOT, BCCO, CSM, UNBR, CNA, ANCOM și ONG-uri, „ iar forma prezentată mai sus reprezintă forma avizată favorabil de Comisia Juridică, ținând cont și de observațiile transmise de instituțiile abilitate”.