Deșorizarea Găgăuziei și a altor regiuni ar fi trebuit să fie una dintre cele mai importante obiective politice ale statului R. Moldova după scoaterea Partidului Șor din scenă. Nu ca răzbunare împotriva autonomiei ori a altor regiuni, nu ca pedeapsă pentru oameni și nici ca demonstrație de forță a Chișinăului, ci ca un demers necesar pentru a rupe o rețea bine pusă la punct de subminare a autorității constituționale. O rețea de bani, dependențe, propagandă, frici cultivate și loialități cumpărate. Astăzi, însă, după atâtea declarații și promisiuni, impresia generală este că s-a ajuns la o remiză juridică, fără nici o șansă de a câștiga curând războiul politic.