„Gata cu Bolojan! Gata cu USR! Afară cu toți. E o ușurare să nu mai fie miniștri Țoiu, Miruță, Ambrozie”, ar fi susținut astăzi, în ședința PSD, președintele social democraților, Sorin Grindeanu, în contextul desemnării lui Adrian Vestea în poziția de premier, de către Nicușor Dan.
Președintele PSD crede, spre deosebire de PNL – tabăra Ilie Bolojan – că desemnarea lui Adrian Vestea este constituțională. „Desemnarea făcută de Nicușor Dan este constituțională”, ar fi spus în ședință Sorin Grindeanu.
După ședință, șeful PSD a explicat că a mai existat o situație în trecut în care fostul președinte al României, Traian Băsescu, ar fi desemnat un premier fără consultări. „Întrebați-l pe Băsescu!”
Precedentul Băsescu: 2008 – desemnarea ca premier a lui Theodor Stolojan
Președintele Traian Băsescu l-a desemnat oficial pe Theodor Stolojan pentru funcția de prim-ministru al României la data de 10 decembrie 2008, în urma alegerilor parlamentare de la acea vreme.
Traian Băsescu i-a încredințat lui Theodor Stolojan (atunci vicepreședinte PDL) mandatul de a forma un nou guvern. Obiectivul principal era constituirea unei majorități parlamentare stabile într-o perioadă de debut a crizei economice globale.
La doar câteva zile după nominalizare, pe 15 decembrie 2008, Theodor Stolojan a anunțat public că își depune mandatul de premier desemnat. Acesta a motivat decizia prin dorința de a lăsa locul liderilor tineri ai partidelor politice (PDL și PSD) care negociau formarea noii coaliții de guvernare În urma retragerii lui Stolojan, președintele Traian Băsescu l-a desemnat rapid pe Emil Boc (președintele PDL de la acea vreme), care a reușit să formeze Guvernul Boc I, susținut de alianța dintre PDL și PSD.
Sorin Grindeanu: „Fritz nici nu realizează că a rămas fără partid!”. Kelemen Hunor: „Bolojan a luat USR-ul fără acte”
„Fritz nici nu realizează că a rămas fără partid! Toți au un nou conducator: Gavril Bolojan”, ar fi spus astăzi în ședința PSD, Sorin Grindeanu.
Aceeași concluzie a fost exprimată cu câteva zile și de președintele UDMR, Kelemen Hunor:
„În acest moment, asta se conturează. Deocamdată, el a luat USR-ul fără acte. În 2030 vom fi după trei rânduri de alegeri: în 2028 vor fi alegerile parlamentare, în 2029 europarlamentarele, iar în 2030 prezidențialele. Asta înseamnă că vor exista încercări repetate pentru fiecare partid și pentru fiecare lider. S-ar putea ca, la finalul acestor încercări, pe zona de centru-dreapta să existe un lider care va intra în cursa prezidențială, iar acel lider să fie Ilie Bolojan”, a spus Kelemen Hunor într-un interviu pentru Recorder.
Dominic Fritz, în așteptarea deciziei de joi a Curții Supreme de Justiție
Analizele șefilor de partide vin în contextul în care USR se repliază de ceva vreme numai pe pozițiile exprimate de Ilie Bolojan iar șeful USR, Dominic Fritz, se află în așteptarea unei decizii a Curții Supreme de Justiție, care joi, 18 iunie, i-ar putea înceta mandatul de primar USR al Timișoarei și i-ar putea interzice pentru următorii 3 ani să ocupe orice fel de funcție publică electivă.
În februarie 2026, Curtea de Apel Timișoara l-a găsit vinovat pe Dominic Fritz de conflict de interese administrativ, în urma unei decizii emisă de Agenția Națională de Integritate (ANI).
Obiectul juridic exact al litigiului este un conflict de interese administrativ legat de semnarea unui document urbanistic.
ANI susține că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese după ce, în anul 2020 (la începutul primului său mandat de primar), a aprobat un referat pentru modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ). PUZ-ul implica o firmă la care era asociat un arhitect de la care Dominic Fritz contractase anterior un împrumut de natură personală/financiară pentru finanțarea campaniei sale electorale din 2020. Agenția consideră că semnarea actului în beneficiul acelei entități a afectat imparțialitatea exercitării funcției publice, generând un conflict de interese.
În aprilie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins ca inadmisibilă o cerere de revizuire depusă de primar. Dominic Fritz a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel. Înalta Curte de Casație și Justiție a rămas în pronunțare în dosarul în care președintele Dominic Fritz se judecă cu Agenția Națională de Integritate. Pronunțarea a fost stabilită pentru ziua de joi, 18 iunie 2026, ora 9.00.
Dominic Fritz: „Mă uit cu calm la ziua de joi”
„Eu nu vreau să fac speculații. Nu ANI și nu Justiția pune președinți la partide. Am fost ales președinte al USR de membri. E o responsabilitate și o onoare. Nici ANI cu rapoarte inventate, nici Justiția… Mă uit cu calm la ziua de joi. Când apar pe o listă neagră, făcută de CSM, înțeleg de ce unii oameni au semne de întrebare. Când cu 2 săptămâni, înaintea unui proces care ar putea să se sfârșească cu o interdicție pe 3 ani, un lucru grav, ești pus pe o listă neagră ca dușman al Justiției – apar întrebări. Mandatul meu de primar îl voi duce până la capăt”, a spus președintele USR, într-un interviu pentru Antena 3.
Dacă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) respinge recursul lui Dominic Fritz și menține decizia Curții de Apel Timișoara, raportul ANI devine definitiv, iar efectele juridice sunt imediate.
Conform articolului 160 din Codul Administrativ, mandatul unui ales local încetează automat în momentul rămânerii definitive a unei decizii de integritate.
Ca procedură, Prefectul Județului Timiș este obligat prin lege să emită un ordin de încetare a mandatului înainte de termen iar Dominic Fritz va fi demis din funcția de primar al Timișoarei.
Conducerea primăriei ar putea fi preluată temporar de unul dintre viceprimari, iar Guvernul va trebui să organizeze alegeri locale anticipate în Timișoara pentru restul mandatului.
Potrivit legii, Dominic Fritz, ar putea primi și o interdicție de a ocupa funcții publice timp de 3 ani, ceea ce i-ar putea genera probleme în cadrul USR, având în vedere o potențială condamnare.
Legea nr. 176/2010 prevede că persoana față de care s-a constatat definitiv un conflict de interese administrativ este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.
Această interdicție îi va bloca dreptul de a candida la următoarele alegeri locale sau parlamentare din România pe durata celor 3 ani. Pierderea funcției de primar și interdicția legală de a candida la demnități publice pot declanșa automat o criză internă în USR.