Unde se află limita dintre ceea ce este necesar și ceea ce este suficient?
Importanța acestei evaluări este dictată de îngrijorarea cu privire la nivelul datoriei țării. Acesta pare a fi scăzut în comparație cu standardele mondiale, dar ridică tot mai multe întrebări.
Presiunea fiscală asupra contribuabililor nu poate fi crescută la nesfârșit. Iar capacitatea statului de a finanța prin alte mijloace programele guvernamentale esențiale este pusă sub semnul întrebării pe măsură ce obligațiile financiare se acumulează. Mai ales fără un randament vizibil al acestora.
Cu alte cuvinte, nu se va putea „cheltui” împrumuturile fără a crea surse de acoperire a acestora pe termen lung.
„Transparența și legalitatea acestor operațiuni se află sub controlul atent al parlamentului, al instituțiilor internaționale, al mass-media și al societății civile”, subliniază Curtea de Conturi.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, soldul datoriei publice la sfârșitul anului 2025 a fost de 138,5 miliarde de lei, cu aproximativ 12,9 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent. Ponderea datoriei publice în PIB a ajuns la 39,2%, cu 0,4 puncte procentuale mai mult decât în 2024.
„Deși datoria Moldovei rămâne sub plafonul de 60% din PIB stabilit de Tratatul de la Maastricht, auditul evidențiază o creștere continuă a datoriei publice în ultimii 5 ani și necesitatea unui control strict al acesteia prin aplicarea unei politici raționale pentru menținerea stabilității financiare pe termen mediu și lung”, consideră auditorii.
Conform calculelor auditorilor, la sfârșitul anului 2025, datoria publică se ridica la 132,8 miliarde de lei, cu 11,4 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent. Din această sumă, 52,0 miliarde de lei reprezintă datoria publică internă, iar 80,8 miliarde de lei – datoria publică externă. În urma verificării, se constată, de asemenea, o creștere a datoriei publice pe cap de locuitor – de la 29,6 mii de lei în 2021 la 55,8 mii de lei în 2025.
În 2025, Moldova a semnat 11 noi acorduri de finanțare și un acord privind majorarea unui contract de credit încheiat anterior, în valoare totală de aproximativ 2,0 miliarde de euro. Din fondurile de credit alocate anul trecut, în valoare de 12,2 miliarde de lei, 9,3 miliarde de lei au fost destinate susținerii bugetului de stat, iar 2,9 miliarde de lei — finanțării proiectelor de investiții.
Totuși, fondurile pentru investiții sunt insuficiente
Analiza auditorilor a evidențiat o schimbare semnificativă a priorităților în ceea ce privește utilizarea finanțării externe. Aceasta se caracterizează prin orientarea resurselor către susținerea bugetului de stat, în detrimentul investițiilor. Iar această tendință se accentuează tot mai mult.
În opinia auditorilor, această tendință riscă să transforme datoria externă „dintr-un instrument de creștere economică într-un mecanism de susținere a consumului public, ceea ce va afecta capacitatea viitoare de a onora datoria și atingerea obiectivelor Strategiei Naționale de Dezvoltare «Moldova Europeană 2030»”.
Conform calculelor Curții de Conturi, pentru realizarea proiectelor finanțate din surse externe, au fost refinanțate credite în valoare de aproximativ 2,3 miliarde de lei, iar debitorii refinanțați au rambursat aproximativ 6,9 miliarde de lei. Cu toate acestea, la sfârșitul anului 2025, soldul datoriei debitorilor refinanțați se ridica la aproximativ 8,5 miliarde de lei, din care 146,2 milioane de lei reprezentau datorii cu termenul de rambursare expirat.
Soldul garanțiilor de stat s-a ridicat la aproximativ 6,5 miliarde de lei, din care 4,5 miliarde de lei reprezintă garanții acordate în cadrul programului de stat „Prima casă”, iar 2,0 miliarde de lei se referă la împrumutul extern contractat de SA „Energocom” cu BERD pentru realizarea proiectului „Consolidarea securității energetice a Republicii Moldova”.
Însă, pe parcursul anului 2025, nu au fost activate noi garanții de stat, iar soldul garanțiilor activate și nerambursate s-a redus la 0,35 milioane de lei.
„Pentru serviciul datoriei publice s-au cheltuit aproximativ 4,3 miliarde de lei, din care 2,5 miliarde de lei — pentru datoria internă și 1,8 miliarde de lei — pentru datoria externă. Deși cheltuielile pentru serviciul datoriei sunt, în general, în scădere, analiza arată că datoria publică internă rămâne semnificativ mai costisitoare decât cea externă, exercitând o presiune constantă asupra bugetului de stat”, se menționează în raport.
Abatere de la plan „din motive obiective”
În cursul auditului au fost identificate, de asemenea, unele abateri de la limitele maxime ale datoriei publice externe stabilite prin lege și de la intervalele-țintă definite în Programul de gestionare a datoriei pe termen mediu.
Aceste abateri au fost cauzate, în opinia auditorilor, în principal de „factori externi, independenți de acțiunile Ministerului Finanțelor, inclusiv fluctuațiile semnificative ale cursului de schimb și dependența crescută de finanțarea pe termen scurt, ceea ce necesită refinanțări frecvente și amplifică riscurile bugetare”.
O altă problemă importantă identificată în cursul auditului se referă la scăderea volumului de recuperări a creanțelor de la băncile aflate în lichidare. În 2025, reducerea datoriilor acestora s-a produs în principal ca urmare a anulării creanțelor după radierea instituției bancare din Registrul de stat al persoanelor juridice. În același timp, recuperarea efectivă s-a ridicat la doar 65,45 milioane de lei.
La data de 31 decembrie 2025, soldul creanțelor băncilor aflate în lichidare față de Ministerul Finanțelor se ridica la 11,2 miliarde de lei. Din suma totală a creanțelor Banca de Economii, în valoare de 7,6 miliarde de lei, 5,3 miliarde de lei au fost transferate Ministerului Finanțelor în temeiul Acordului privind transferul creanțelor din 04.06.2025.
În același timp, în cursul verificării se atrage atenția asupra caracterului repetitiv al anulării datoriilor istorice ale debitorilor garantați, ca urmare a excluderii acestora din Registrul de stat al persoanelor juridice. În perioada 2023–2025, suma totală a datoriilor istorice anulate în astfel de situații a depășit 458,5 milioane de lei.
Fără beneficiar – fără datorii
Concluzii similare au fost formulate și în cazul beneficiarilor refinanțați. Auditul arată că reducerea datoriilor acestora a fost determinată de anularea obligațiilor, modificarea termenelor de plată și încetarea procedurilor de faliment, și nu de rambursări.
În acest context, auditorii subliniază situația critică a Întreprinderii de Stat „Căile Ferate”, a cărei datorie a fost refinanțată prin opt modificări succesive, fără ca aceste măsuri să conducă la stabilizarea financiară a întreprinderii.
În ciuda faptului că Ministerul Finanțelor, prin intermediul Serviciului Public de Impozite, aplică măsuri de recuperare forțată a datoriilor, rezultatele rămân modeste. În 2025 s-au recuperat doar 1,2 milioane de lei, comparativ cu 1,8 milioane de lei în anul precedent.
Curtea de Conturi avertizează că incapacitatea de a recupera datoriile restante ale beneficiarilor refinanțați și ale debitorilor care au beneficiat de garanții nu exonerează statul de obligația de a-și îndeplini angajamentele asumate în cadrul împrumuturilor externe contractate. Aceste obligații, spre deosebire de cele ale debitorilor interni, sunt acoperite din întregul buget de stat și de către toți contribuabilii.
Iar această modalitate de creștere a datoriilor creează „o povară suplimentară asupra finanțelor publice, ceea ce va afecta stabilitatea financiară pe termen lung”, consideră reprezentanții instituției.
The post Curtea de Conturi: Datoria publică intensifică presiunea asupra bugetului appeared first on logos-pres.md.