Creșterea TVA-ului pentru produsele din sectorul agroalimentar de la 8% la 20%
În opinia lui Alexandru Bădăreau, problema structurală a acestei măsuri constă în următoarele. Fermierii moldoveni își vând produsele — în special cerealele și culturile oleaginoase — cu condiția amânării plății, de obicei pentru o perioadă cuprinsă între 60 și 180 de zile. Comercianții și mulți procesatori impun aceste condiții ca fiind „o practică standard de piață, dacă fermierul dorește să obțină un preț de achiziție mai ridicat”.
Astfel, un fermier care vinde, de exemplu, grâu în luna august, va primi banii în octombrie-noiembrie. Însă TVA-ul inclus în factură trebuie achitat imediat, indiferent dacă acești bani au fost efectiv încasați sau nu. Într-un sector cu acces extrem de limitat la creditul bancar – „acesta nu este doar un inconvenient, ci o adevărată criză de lichidități determinată de factorii fiscali”.
Creșterea TVA-ului de la 8% la 20% pentru produsele agricole, în special pentru cerealele și culturile oleaginoase destinate exportului, sporește de câteva ori riscurile financiare asociate schemelor frauduloase de tip „carusel TVA”.
„Acest tip de fraudă este amplu documentat: companii intermediare fictive acumulează TVA-ul pe produse, nu îl virează la buget și dispar. La o cotă de 20% (în locul cotei de 8% în vigoare în prezent), schema devine proporțional mai profitabilă”, consideră expertul.
O altă măsură potențială extrem de dură a autorităților din Republica Moldovă constă în faptul că dreptul la rambursarea TVA-ului se va aplica numai tranzacțiilor înregistrate până la data de 1 ianuarie 2027. TVA-ul acumulat în relațiile cu statul până la această dată nu va fi rambursat. (Trebuie menționat, între paranteze, că sumele de TVA acumulate până în prezent în conturile întreprinderilor agricole se ridică la miliarde de lei).
„Aceasta echivalează cu o eliberare unilaterală a statului de obligațiile fiscale față de contribuabili — o măsură care ridică serioase probleme constituționale privind dreptul de proprietate și securitatea relațiilor juridice”, afirmă Alexandru Bădăreau.
Majorarea TVA-ului la 20% pentru mijloacele fixe și resursele agricole
Propunerea Ministerului Finanțelor de a majora TVA-ul de la zero la 20% pentru utilajele agricole, clădirile, terenurile, energia electrică, energia termică, gazul natural și rachetele de protecție împotriva grindinei va afecta în mod direct oportunitățile de investiții ale sectorului agroalimentar din Moldova.
„Orice tractor achiziționat după 1 ianuarie 2027 va costa cu 20% mai mult”, subliniază un expert în acest sens. – Energia utilizată în procesul de producție agricolă — fie că este vorba de irigații, depozitarea fructelor sau uscarea cerealelor — va fi supusă unei cote de TVA de 20% și se va scumpi cu o cincime. Rachetele de protecție împotriva grindinei reprezintă un caz special – este vorba de o protecție sistematică a recoltei într-o țară care suferă în mod regulat de fenomene meteorologice extreme. Introducerea „TVA-ului de 20% pentru protecția împotriva grindinei” este, de fapt, o decizie care exercită presiune fiscală tocmai asupra instrumentelor de creștere a rezilienței climatice a agriculturii.
Creșterea costului „pachetului social” la 21%
Creșterea contribuțiilor sociale de la 18% la 21% pentru lucrătorii agricoli salariați adaugă 3 puncte procentuale la costurile salariale într-un sector cu rentabilitate scăzută.
„Introducerea contribuțiilor de 21% pentru lucrătorii plătiți la zi (de la practic zero), din perspectiva politicii de stat, contrazice în mod direct eforturile de legalizare a muncii acestei categorii de angajați din agricultură prin punerea în funcțiune a platformei e-Zilier. Angajatorii și angajații vor reveni, cel mai probabil, la înțelegerile verbale și la plățile în numerar. Aceasta este tocmai practica pe care platforma e-Zilier ar fi trebuit să o elimine”, consideră expertul.
Reamintim că, în cadrul prezentării platformei e-Zilier, șefii Ministerului Agriculturii și ai Ministerului Muncii au subliniat că „existența acestei platforme nu modifică cadrul juridic existent în domeniul muncii și al protecției sociale, ci doar îmbunătățește monitorizarea și evidența”.
Impozitul funciar pe baza valorii cadastrale
Trecerea de la formula actuală de calcul al impozitului funciar la o cotă de 0,1%–1,0% din valoarea cadastrală, stabilită de autoritățile locale, „generează două probleme principale”, consideră Alexandru Bădăreau.
În primul rând, este vorba de imprevizibilitate: agricultorii nu pot planifica pe termen lung (cel puțin pentru un ciclu mare de rotație a culturilor) costurile administrative (fiscale) legate de teren pe termen mediu, dacă rata se stabilește anual – cu o variație admisibilă a valorii sale de câteva ori.
În al doilea rând, există potențialul unei creșteri semnificative a costurilor. Este evident că valoarea cadastrală actualizată a terenurilor agricole din Moldova poate duce la o creștere substanțială a impozitelor funciare în comparație cu formula actuală. Acest lucru va crește semnificativ costurile pentru fermieri și va reduce competitivitatea și lichiditatea afacerilor lor.
Acciza pe motorină
Pachetul propus de modificări fiscale prevede o creștere treptată a accizei la motorină: de la 3 978,95 lei/t în 2026 la 4 774,7 lei/t (2027), 5 729,7 lei/t (2028) și 6 875,6 lei/t (2029). În total, o creștere cumulată de 73% pe întreaga perioadă.
În același timp, compensațiile sunt prevăzute doar pentru lucrările agricole de câmp și sunt doar parțiale (compensația maximă fiind de 90%). În plus, din rândul beneficiarilor este exclus sectorul zootehnic, care se confruntă deja cu presiuni din cauza costului furajelor.
Creșterea accizei la motorină cu zeci de procente, aplicată unui sector în care mecanizarea este principalul factor de productivitate, reprezintă o povară semnificativă, care se va reflecta direct asupra costurilor de producție și, indirect, asupra competitivității exporturilor agricole moldovenești.
Eliminarea facilităților
Eliminarea facilităților fiscale pentru întreprinderile înființate de asociațiile de nevăzători, surzi și alte persoane cu nevoi speciale, precum și pentru organizațiile sindicale și patronale ridică semne de întrebare cu privire la impactul social al pachetului de măsuri fiscale dincolo de sectorul agricol.
Întreprinderile sociale funcționează cu o rentabilitate extrem de scăzută — impozitarea acestora va afecta în mod direct locurile de muncă ale categoriilor cele mai vulnerabile ale populației.
Context și concluzii
Reforma fiscală propusă de Ministerul Finanțelor pentru anul 2027 are o logică bugetară internă — obiectivul este acoperirea deficitului bugetar și creșterea veniturilor statului în contextul reducerii accesibilității alternativelor financiare avantajoase.
Dacă această reformă va fi pusă în aplicare fără o analiză aprofundată a consecințelor, a diferențierii sectoriale și a mecanismelor de protecție a sectoarelor vulnerabile ale economiei și ale societății în ansamblu, ea riscă să accentueze dezechilibrul structural și declinul general.
Cu atât mai mult cu cât, conform datelor BNS publicate în aprilie 2026, Republica Moldova a pierdut 41,5% din forța de muncă activă din agricultură în ultimii trei ani — de la 185,3 mii de persoane în 2023 la 108,4 mii în 2025. Nivelul sărăciei absolute în mediul rural a ajuns la 42,9%.
Sectorul agricol a trecut printr-o perioadă de cinci ani de secetă severă, ale cărei pierderi de producție cumulate au epuizat capitalul circulant al majorității fermierilor.
Economia rurală a Moldovei nu este în măsură să compenseze simultan creșterea TVA-ului, a prestațiilor sociale și a accizei pe motorină, cât și impozitul funciar — „mai ales în condițiile actuale de secete repetate, acces limitat la credite și depopularea accelerată a mediului rural”, rezumă Alexandru Bădăreau.
The post Alexandru Bădăru: „Agricultura nu va face față majorării mai multor impozite simultan” appeared first on logos-pres.md.