În perioada 1 ianuarie – 10 iunie, din țară au fost exportate pe cale maritimă 785,9 mii de tone de mărfuri destinate exportului și tranzitului, ceea ce reprezintă o creștere de 36% față de prima jumătate a anului 2025 (însă cu 15% mai puțin decât în prima jumătate a anului 2024).
Importurile au înregistrat o creștere și mai semnificativă. Volumul total al mărfurilor transbordate prin porturile moldovenești — aproximativ 1,48 milioane de tone — depășește semnificativ indicatorul din prima jumătate a anului 2025 (1,08 milioane de tone) și este aproape egal cu cel din prima jumătate a anului 2024.
„Motorul redresării fluxului de mărfuri transportate pe cale maritimă a fost reprezentat de cerealele: 702,7 mii de tone (+39% față de indicatorul din prima jumătate a anului 2025). Ponderea cerealelor în exporturile maritime ale țării ajunge la 89% și subliniază încă o dată dependența crescândă a transporturilor maritime ale țării de piața materiilor prime agricole. Este de remarcat faptul că ponderea cerealelor în transporturile maritime se ridică la aproape 90% deja pentru al patrulea an consecutiv”, subliniază, în analiza sa privind piața transporturilor maritime de mărfuri din Moldova, expertul în agromarketing Iurii Riza.
Structura fluxului maritim de mărfuri pe tipuri de culturi agricole
Dinamica exporturilor maritime pe tipuri de produse este foarte revelatoare. În perioada menționată din 2026, livrările de grâu pe cale maritimă au revenit aproape în totalitate la nivelul din prima jumătate a anului 2024 (351,8 mii tone). Și asta după o scădere de aproape două ori în 2025.
Fructul de floarea-soarelui îșiconsolidează rolul de motor al exporturilor maritime. Livrările acestuia au crescut de aproape câteva ori în fiecare perioadă analizată din ultimele trei sezoane. Iar în 2026, acesta reprezintă aproximativ 26% din volumul total al exporturilor agricole pe cale maritimă.
Exportul de porumb, deși a crescut față de indicatorul din prima jumătate a anului 2025, rămâne cu o treime sub nivelul corespunzător din 2024. Scăderea pe termen lung a dinamicii livrărilor maritime ale acestui produs continuă.
Exportul de produse derivate din cereale (ulei de floarea-soarelui, șrot și subproduse) s-a redresat parțial, crescând cu mai mult de două ori față de rezultatele slabe din 2025. Este de remarcat faptul că turta de floarea-soarelui a reapărut în statistici (18,9 mii tone) după încetarea completă a exporturilor în prima jumătate a anului 2025. Cu toate acestea, exportul total al acestui produs rămâne cu două treimi mai mic decât în prima jumătate a anului 2024. Produsele din această categorie reprezintă doar 7% din exporturile maritime de produse agroalimentare.
În ceea ce privește transporturile de mărfuri de intrare, se observă o cerere internă stabilă. Importul de mărfuri pe cale maritimă (fără a lua în calcul tranzitul) a atins 631,6 mii de tone, ceea ce depășește indicatorii din ultimii doi ani. Importurile sunt constituite în principal din motorină, îngrășăminte și materiale de construcții (cea mai mare categorie – 29% din livrări).
Porturi
Portul liber internațional Giurgiulești își consolidează poziția de principal centru logistic al Moldovei. Exporturile au atins 582,2 mii de tone, cu 32% mai mult decât în prima jumătate a anului 2025 și cu doar 6% mai puțin decât în prima jumătate a anului 2024.
Volumele de cereale expediate prin port (508,3 mii tone) depășesc indicatorii ambilor ani precedenți. La aceasta contribuie creșterea livrărilor de grâu (peste 206 mii tone) și de floarea-soarelui (195 mii tone).
Giurgiulești gestionează, de asemenea, întregul export de produse prelucrate și aproape întregul import de combustibil și îngrășăminte. În ceea ce privește volumul total de transbordare, portul depășește chiar nivelul din prima jumătate a anului 2024 — o dovadă a specializării: cereale ca materie primă la ieșire, resurse de importanță strategică la intrare.
Portul fluvial Ungheni prezintă o imagine diferită a fluxurilor de mărfuri. În prima jumătate a anului 2026, exporturile se redresează (203,7 mii tone, +52%) după scăderea înregistrată în 2025. Totuși, acestea rămân cu o treime sub nivelul din prima jumătate a anului 2024.
Redresarea parțială a traficului se datorează livrărilor intense de grâu. În același timp, portul își păstrează profilul unic: acesta rămâne singurul prin care se efectuează încărcarea animalelor vii și care atrage livrările de deșeuri metalice.
Cu toate acestea, cea mai interesantă tendință se observă în structura importurilor. Portul Ungheni înregistrează o creștere semnificativă a importurilor de mărfuri, în principal îngrășăminte, sare, sodă și zahăr. Portul se transformă într-un canal agroindustrial de aprovizionare, compensând volatilitatea exporturilor de cereale prin importuri.
Prognoză
În prezent, există premise pentru a spera la un sezon agricol intens – cu o recoltă bogată, ceea ce înseamnă o creștere semnificativă a volumului de mărfuri în porturi.
În astfel de condiții, eficiența transbordării și încărcării navelor devine o caracteristică la fel de importantă ca și volumul mărfurilor. Fiecare zi „economisită la cheu” înseamnă îndeplinirea la timp a contractelor și reducerea costurilor logistice, ceea ce, în cele din urmă, se reflectă în prețul de achiziție primit de fermieri.
Experiența recentă arată cât de vulnerabile sunt porturile cu o capacitate redusă de tranzit. Întârzierea unei nave la cheu din cauza unor probleme legate de echipamentele tehnice poate duce rapid la întârzieri de-a lungul întregului lanț logistic.
The post Transportul maritim de mărfuri din Moldova își revine. Riscurile persistă appeared first on logos-pres.md.