„Limba moldovenească”, între proiect politic și adevăr științific. O teorie respinsă de istorici și lingviști continuă să fie promovată în scop propagandistic

De la „Dicționarul moldovenesc-românesc” al lui Vasile Stati și discursurile lui Vladimir Voronin și Igor Dodon până la mesajele Victoriei Furtună și ale unor influenceri de pe TikTok, teza existenței unei „limbi moldovenești” distincte de limba română continuă să fie readusă periodic în spațiul public. Dincolo de disputele politice și identitare, răspunsul științific este unul fără echivoc: limba vorbită de populația majoritară a Republicii Moldova este limba română. Academia de Științe a Moldovei (AȘM) a stabilit acest lucru încă în anii ’90, iar Curtea Constituțională a tranșat juridic disputa. Istoria așa-zisei „limbi moldovenești” duce, de fapt, spre politica lingvistică a Imperiului Rus și, mai ales, spre proiectul identitar construit de autoritățile sovietice în stânga Nistrului.