Această practică este cunoscută încă din anii 1970, când au fost efectuate primele experimente în cavernele de sare din Germania.
Conform Euronews, procesul deschide o lume a posibilităților pentru energia regenerabilă și nevoile de stocare care vin odată cu aceasta.
„Una dintre problemele tranziției energetice este că există o disponibilitate mai mare a energiei din surse regenerabile, care nu poate fi stocată”, a declarat pentru Euronews Ricardo Pereira, cercetător în cadrul Școlii de Știință și Tehnologie NOVA din Lisabona.
„Este posibil să se utilizeze acel surplus de energie electrică și să se stocheze temporar în rocile din subsol, la adâncimi de 500, 1.000 sau 2.000 de metri”, explică el.
Potrivit acestuia, „folosind pământul, rocile, ca pe un fel de baterie, putem stoca cantități de energie capabile să alimenteze orașe mici, iar acesta este marele avantaj al acestei tehnologii”.
În ce constă acest proces
În cazul rocilor poroase, procesul constă în alimentarea compresoarelor de aer cu surplus de energie electrică produsă din surse regenerabile, cum ar fi turbinele eoliene sau panourile solare. Compresoarele împing apoi aerul, fără hidrogen sau CO2 și, prin urmare, fără risc de explozie, într-un puț, într-un strat de rocă poroasă aflat la adâncime.
Aerul umple spațiile dintre granulele de rocă, care sunt în mod normal umplute cu apă sărată nepotabilă. Această apă este dislocată fără a contamina nimic folosit pentru consumul uman. Aerul rămâne prins acolo, sub presiune, ca o baterie „încărcată” care poate fi folosită după cum este necesar, potrivit sursei.
Când este necesar, aerul comprimat urcă în puț și se extinde. Această forță acționează turbinele de la suprafață, care generează electricitate, la fel ca o centrală electrică convențională, dar fără a arde combustibil.
Europa are în prezent o capacitate de stocare de aproximativ 55 de gigawați. Obiectivul este de a ajunge la 200 de gigawați până în 2030, pentru a reduce constrângerile rețelei, care cresc riscul de întreruperi de curent și dependența de combustibilii fosili importați.
Această tehnologie ar putea juca un rol în deficitul energetic
Stocarea cu aer comprimat în roci poroase ar putea juca un rol în acest deficit de gigawați. Spre deosebire de bateriile litiu-ion, care domină în prezent domeniul, această tehnologie vizează stocarea pe termen lung, utilizând o resursă naturală disponibilă din abundență.
Potrivit studiului, poate fi folosit „un singur sistem adiabatic-izobaric este cel mai favorabil, capabil să furnizeze până la 156 kWh m−3 de densitate energetică și să atingă până la 1 TWh de capacitate de stocare la o adâncime maximă de funcționare de 3.000 m”.
„Evident, acesta este scenariul maxim, în care sunt întrunite toate condițiile optime”, subliniază Ricardo Pereira. Cercetătorul adaugă că aceste cifre oferă totuși „o idee despre amploarea și potențialul maxim” al procesului, conform aceleiași surse.