România apare într-o astfel de analiză într-o poziție frapantă: la Cugir, costul salarial pe oră ar fi cu 82% mai mic decât în Germania.
Datele au fost prezentate în cadrul unei reuniuni a angajaților de Olaf Schick, membru al conducerii Mercedes responsabil de domeniul juridic, potrivit WirtschaftsWoche. Publicația germană afirmă că a intrat în posesia unor fotografii ale slide-urilor utilizate în prezentare. Grupul auto nu a dorit să comenteze documentele.
Cugir, folosit în comparația privind costurile
Mesajul prezentării conducerii Mercedes a fost că producția din Germania este prea scumpă în raport cu alte amplasamente, în condiții de productivitate comparabilă.
Unul dintre exemple a fost uzina din Tuscaloosa, Statele Unite, unde o oră de muncă ar costa cu aproape 18% mai puțin decât în Germania.
Diferența prezentată în cazul României este însă mult mai mare. Potrivit documentelor citate de WirtschaftsWoche, angajații de la Cugir ar avea un cost salarial pe oră cu 82% mai redus decât colegii lor din Germania.
Comparația nu s-a limitat la costurile salariale. Conducerea ar fi prezentat și date privind numărul anual de ore lucrate. Angajații din producție din Statele Unite ar lucra, în medie, cu aproximativ 33% mai multe ore decât cei din Germania, iar cei din România cu 29% mai multe.
Mercedes vrea să reducă costurile în Germania
Demersul vine în contextul presiunilor pentru reducerea costurilor cu forța de muncă în Germania. Potrivit publicației germane, conducerea Mercedes le ceruse angajaților încă din urmă cu câteva luni să lucreze mai mult pentru aceeași remunerație.
Prezentarea diferențelor dintre fabricile germane și cele din alte țări ar urmări să sublinieze presiunea asupra competitivității unităților din Germania.
Strategia poate avea însă și efecte contrare celor urmărite, avertizează specialiștii.
„Un duș cu apă rece” pentru angajați
Florian Becker, profesor de psihologie economică și specialist în motivație și leadership, descrie o asemenea comparație drept un „șoc al realității” pentru angajați, comparabil cu efectul unei găleți cu apă foarte rece.
În opinia sa, metoda poate fi justificată în contextul situației economice dificile traversate de industria auto, însă capacitatea sa de a produce schimbări reale depinde de mai mulți factori.
Matthias Clesle, consultant în dezvoltarea personalului și a managementului, consideră însă că angajații nu sunt neapărat publicul potrivit pentru o asemenea comparație. Diferențele de competitivitate dintre amplasamentele industriale nu sunt determinate exclusiv de salarii, ci și de costurile energiei și de povara birocratică.
Mai mult, reducerea angajaților la statutul de simplu factor de cost riscă să afecteze încrederea și atașamentul acestora față de companie, susține consultantul.
Diferența uriașă față de România ar putea avea efectul invers
Specialiștii citați de publicația germană atrag atenția și asupra unui paradox: o diferență foarte mare între două grupuri nu îi motivează neapărat pe cei aflați într-o poziție mai slabă.
Cercetările privind comparația socială indică faptul că oamenii tind să fie mai motivați atunci când se raportează la persoane sau grupuri care au rezultate ceva mai bune, dar nu imposibil de atins. Diferențele extreme pot avea efectul opus și pot reduce motivația.
În acest context, Becker apreciază că exemplul forței de muncă mult mai ieftine din România poate fi util pentru a-i face pe angajații germani conștienți de presiunile existente, dar ar putea fi mai puțin eficient dacă obiectivul este obținerea unor schimbări concrete.
Psihologul economic avertizează că simpla prezentare a comparațiilor poate provoca panică și rezistență dacă nu este urmată de un plan realist. În opinia sa, compania trebuie să explice prin ce măsuri poate crește productivitatea și cum se poate apropia de exemplele performante din industrie.