Parlamentul European se reunește în această săptămână la Strasbourg, în perioada 14-17 septembrie, pentru o sesiune plenară în care eurodeputații vor dezbate și vor vota mai multe teme importante pentru Uniunea Europeană. Este o săptămână aglomerată, în cadrul căreia vor fi luate decizii pe teme precum apărarea europeană, războiul hibrid, protejarea democrației.
Momentul decisiv al săptămânii este discursul despre „Starea Uniunii Europene”, pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îl va susține miercuri, 16 septembrie, urmat de o dezbatere cu eurodeputații.
Agenda oficială include zeci de dezbateri și voturi pe parcursul celor patru zile.
Starea Uniunii Europene: dezbatere cu Ursula von der Leyen
Miercuri, 16 septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va dezbate alături de eurodeputați starea Uniunii Europene în 2026.
Dezbaterea va începe la ora locală 09.00, respectiv 10.00 ora României. Premierul Canadei, Mark Carney, va participa la dezbatere în calitate de invitat de onoare. El va susține joi și un discurs în Parlamentul European.
În propriul discurs, Ursula von der Leyen va prezenta bilanțul activității Comisiei Europene din ultimul an și planurile pentru perioada următoare. Printre principalele teme se vor afla apărarea și securitatea europeană, sprijinul acordat Ucrainei în contextul războiului de agresiune al Rusiei, situația din Orientul Mijlociu și strategia UE.
Președinta Comisiei urmează să vorbească și despre competitivitate, locuri de muncă și prosperitate durabilă, combaterea schimbărilor climatice, următorul buget pe termen lung al UE după 2027, reziliența democratică, gestionarea migrației și protejarea valorilor fundamentale ale Uniunii.
După discurs, eurodeputații vor evalua activitatea Comisiei și planurile acesteia pentru următorul an, dar își vor prezenta și propriile priorități.
Protejarea democrației europene
Eurodeputații vor vota recomandări pentru consolidarea rezilienței Uniunii Europene în fața ingerințelor străine și a altor amenințări.
Marți, 15 septembrie, eurodeputații vor dezbate și vor vota un raport pregătit de comisia specială a Parlamentului European privind Scutul european pentru democrație (EUDS).
Documentul conține recomandări pentru protejarea instituțiilor democratice ale UE împotriva ingerințelor răuvoitoare, a atacurilor hibride și a campaniilor de dezinformare.
Proiectul de text susține crearea unei entități centralizate la nivelul UE pentru combaterea acestor amenințări, cu un mandat și un buget foarte bine conturate.
Eurodeputații menționează și cât de importantă este protejarea mass-mediei libere și independente, aplicarea normelor digitale existente și reducerea dependenței de tehnologiile controlate de entități din țări terțe.
Raportul abordează, de asemenea, protecția infrastructurii critice, suveranitatea digitală, reziliența societății civile și pregătirea civilă.
Rusia este, în acest moment, principala amenințare la adresa integrității democratice a Europei, alături de Belarus, China, Iran și Coreea de Nord.
Eurodeputații propun sancțiuni împotriva celor care facilitează dezinformarea și măsuri pentru protejarea integrității electorale.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, se va alătura raportorului Tomas Tobé, PPE, Suedia, și președintei comisiei EUDS, Nathalie Loiseau, Renew, Franța, pentru o conferință de presă după votul de marți, la ora locală 13.30, respectiv 14.30 ora României.
Noi măsuri de consolidare a pregătirii pentru apărare a Europei
Miercuri, 16 septembrie, vor avea loc voturile finale privind legislația care are ca scop să accelereze investițiile în domeniul apărării și să îmbunătățească reacția UE la provocările de securitate.
Pachetul legislativ face parte din măsurile de simplificare ale UE „Omnibus V” și a fost convenit informal între eurodeputați și Consiliu în iunie 2026.
Propunerile urmăresc să accelereze aprobarea autorizațiilor pentru proiectele din domeniul apărării și exportul echipamentelor de apărare între statele membre. Pachetul are în vedere și simplificarea procedurilor de achiziții publice în domeniul securității și apărării.
Războiul hibrid: protejarea teritoriului, a securității și a infrastructurii UE
Marți, 15 septembrie, eurodeputații vor dezbate ultimele atacuri hibride atribuite Rusiei și interpușilor săi împotriva statelor membre, în cadrul unei discuții cu șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas.
Dezbaterea va fi urmată miercuri de un vot asupra unui raport. Textul, pregătit de Comisia pentru securitate și apărare, arată că amploarea atacurilor hibride împotriva UE au crescut foarte mult de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Printre amenințările enumerate se află incursiunile cu drone, încălcările spațiului aerian, sabotarea infrastructurii critice și a cablurilor submarine, atacurile cibernetice, incendiile provocate, comploturile de asasinare, instrumentalizarea migrației și a criminalității organizate.
Eurodeputații spun că aceste atacuri sunt foarte serioase și au scopuri bine conturate, printre care să afecteze integritatea democratică, să influențeze procesele decizionale, să accentueze diviziunile politice și să slăbească coeziunea socială.
Aceștia solicită eforturi europene mai mari pentru combaterea acestor tactici.
Raportul indică Rusia, care acționează direct sau prin interpuși, drept cea mai gravă amenințare hibridă cu care se confruntă UE.
Abordarea impactului platformelor de comunicare socială asupra tinerilor
Parlamentul European urmează să ceară joi platformelor de social media să interzică cele mai dăunătoare practici care creează dependență, prin reducerea impactului pe care „designul persuasiv” îl are.
Raportul pe care eurodeputații îl vor vota joi, pregătit de Comisia pentru cultură și educație, solicită companiilor să garanteze că folosirea platformelor de social media și a mediului online, în general, este sigură pentru copii și tineri.
Eurodeputații cer o strategie europeană care să protejeze tinerii pe rețelele sociale, inclusiv prin reguli adaptate vârstei, protejarea datelor personale și verificarea vârstei.
Mai multă transparență în privința sistemelor algoritmice și o aplicare mai bună a legislației europene existente sunt alte puncte include pe lista de cerințe.