Douăsprezece state europene au cerut Uniunii Europene să-și consolideze prezența în Arctica, pe fondul activității militare a Rusiei, al interesului economic tot mai mare pentru rutele maritime nordice și al competiției geopolitice din regiune. Apelul a fost formulat într-o declarație comună adoptată la Summitul European pentru Arctica, desfășurat în perioada 13–14 septembrie la Rovaniemi, Finlanda, informează telegraph.md, cu referire la RFI.
Printre statele care au semnat documentul se numără Franța, Danemarca, Suedia, Germania și Grecia. Semnatarii solicită UE „să joace un rol mai strategic și mai activ în Arctica europeană”. Declarația urmează să constituie baza politică pentru noua strategie a Uniunii Europene privind regiunea, care va fi prezentată statelor membre în luna octombrie.
Noua strategie va avea trei direcții principale: pace și securitate, dezvoltare economică și sprijinirea populațiilor indigene, în timp ce politica climatică și protecția mediului vor reprezenta priorități transversale.
Unul dintre subiectele discutate la summit a fost dezvoltarea capacităților europene de operare în condiții arctice, inclusiv utilizarea în comun a spărgătoarelor de gheață. Premierul Finlandei, Petteri Orpo, a propus ca statele UE să analizeze posibilitatea de a utiliza sau deține colectiv astfel de nave, pentru a reduce costurile și a folosi mai eficient resursele tehnice limitate. Și șeful diplomației europene, Kaja Kallas, a menționat spărgătoarele de gheață printre capacitățile de care Europa are nevoie în regiune.
Participanții au pus accent și pe activitatea militară a Rusiei. Kaja Kallas a declarat că Moscova rămâne activă în Arctica, inclusiv prin redeschiderea unor foste baze militare sovietice și efectuarea unor teste cu rachete în nordul extrem.
„Rusia, deși forțele sale sunt implicate în războiul împotriva Ucrainei, rămâne foarte activă în Arctica. Redeschiderea fostelor baze militare sovietice și efectuarea testelor cu rachete arată clar cât de importantă este această regiune pentru ea”, a declarat Kallas.
Ministrul francez pentru Europa și Afaceri Externe, Jean-Noël Barrot, a subliniat, la rândul său, că securitatea Arcticii este legată direct de securitatea Europei. Potrivit acestuia, Rusia încearcă să intimideze și să divizeze statele europene.
O altă preocupare este protejarea infrastructurii submarine, inclusiv a cablurilor de comunicații și a conductelor de gaze. Kallas a afirmat că amploarea activităților ruse de supraveghere în Arctica și Marea Baltică a crescut de o sută de ori și a cerut statelor europene să-și consolideze cooperarea în ceea ce privește schimbul de informații și protecția obiectivelor strategice.
Șefa diplomației europene a indicat și „flota fantomă” a Rusiei drept o amenințare pentru Europa. „Acestea sunt bombe ecologice cu ceas, inclusiv în apele noastre teritoriale, și, în același timp, reprezintă o sursă de fonduri pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat Kallas.
Deși Groenlanda nu a fost inclusă oficial pe agenda summitului, problema a apărut în contextul discuțiilor despre securitatea Arcticii. Teritoriul autonom face parte din Regatul Danemarcei, iar președintele american Donald Trump a declarat anterior că deținerea Groenlandei este necesară pentru securitatea națională a SUA. Kallas a precizat că liderii europeni nu vor discuta separat despre Groenlanda, dar a recunoscut că subiectul va apărea în cadrul dezbaterilor despre regiune.
UE a anunțat deja investiții de cel puțin 200 de milioane de euro pentru Groenlanda, destinate dezvoltării infrastructurii, consolidării rezilienței economice și adaptării la schimbările climatice.
Topirea gheții arctice creează, în același timp, noi oportunități economice. Reducerea gheții extinde perioada de navigație și facilitează accesul la resurse minerale, dar generează și riscuri majore pentru ecosistemele și comunitățile locale. Potrivit datelor prezentate la summit, Arctica se încălzește de aproximativ patru ori mai rapid decât media globală.
Creșterea interesului economic pentru regiune este vizibilă și în Asia. În august, China și Coreea de Sud au trimis nave portcontainer pe Ruta Maritimă de Nord, care trece inclusiv prin apele teritoriale rusești. China dezvoltă, de asemenea, servicii regulate de transport containerizat pe direcția arctică.
Oficialii europeni consideră că noile rute maritime ar putea reduce timpul de transport dintre Asia și Europa și trebuie incluse în strategia UE pentru Arctica. În același timp, Bruxellesul urmărește accesul la zăcămintele de materii prime critice și pământuri rare din regiune, considerate importante pentru reducerea dependenței Europei de China.
Participanții la summit au subliniat însă că dezvoltarea Arcticii trebuie să țină cont de interesele populațiilor indigene. „Comunitățile locale sunt deosebit de importante, deoarece locuitorii Arcticii sunt cei care resimt în primul rând consecințele schimbărilor care au loc. Tot ceea ce vom face aici intenționăm să facem împreună cu ei”, a declarat comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jozef Síkela.