Mesajul vine în plină confruntare asupra bugetului UE pentru perioada 2028-2034, după ce Germania și alte cinci state contributoare nete au cerut reduceri de sute de miliarde de euro din propunerea Comisiei Europene. Mureșan avertizează că, dacă rezultatul negocierilor dintre guverne va lăsa fără bani suficienți agricultura și politica de coeziune, Parlamentul European este pregătit să ia în considerare măsuri dure.
„Toate partidele aflate la guvernare în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene dețin în Parlamentul European doar 270 de europarlamentari. Majoritatea absolută pentru a adopta bugetul Uniunii Europene este 361 de voturi”, a declarat Siegfried Mureșan.
El a continuat cu o a doua cifră, despre care a spus că este prezentată pentru prima dată public: partidele din care provin cei 27 de membri ai Consiliului European au în jur de 180 de eurodeputați.
„Dacă șefii de stat și de guvern consideră că, la momentul la care ei agrează o poziție pe bugetul Uniunii Europene, aceasta va fi adoptată imediat de Parlamentul European, greșesc. Sprijinul Parlamentului European se poate obține doar în Parlamentul European”, a spus Mureșan.
Întrebare Mediafax: Poate Parlamentul European să respingă bugetul dacă sunt tăiate agricultura și coeziunea?
Întrebat dacă Parlamentul European ar putea ajunge să respingă viitorul buget în cazul în care fondurile pentru coeziune sau agricultură vor fi reduse, răspunsul lui Siegfried Mureșan a fost fără echivoc.
„Categoric, da.”
„Parlamentul European nu va vota un buget în care fondurile pentru fermieri, în care fondurile pentru politica de coeziune să fie insuficiente”, a adăugat europarlamentarul.
Mureșan a precizat că Parlamentul consideră propunerea Comisiei Europene doar o „bază minimă de discuție”, iar în unele domenii o consideră chiar insuficientă. Poziția oficială adoptată de Parlament cere o majorare de aproximativ 10% față de propunerea Comisiei pentru finanțarea politicilor europene. Parlamentul a adoptat în aprilie 2026 această poziție cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri.
Miza celor aproape 2.000 de miliarde de euro
Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalent cu 1,26% din venitul național brut al UE. În această sumă intră însă și rambursarea datoriei contractate prin programul NextGenerationEU.
Comparând doar cheltuielile propriu-zise ale cadrului financiar, Mureșan a arătat că propunerea Comisiei reprezintă aproximativ 1,15% din venitul național brut al UE, față de circa 1,14% în actualul exercițiu financiar. Cu alte cuvinte, argumentul Parlamentului este că, raportat la dimensiunea economiei europene, bugetul pentru politici europene este aproape înghețat, deși Uniunea trebuie să finanțeze simultan apărarea, competitivitatea, agricultura, coeziunea și noile provocări geopolitice.
Parlamentul European cere un buget de 1,27% din venitul național brut al UE pentru politicile europene, plus aproximativ 0,11% separat pentru rambursarea datoriei NextGenerationEU. Asta ar duce totalul la aproximativ 1,38% din VNB-ul Uniunii.
Germania și alte cinci state cer tăieri
Negocierile s-au complicat după ce șase contributori neți – Germania, Austria, Olanda, Suedia, Finlanda și Danemarca – au cerut reduceri semnificative ale propunerii Comisiei. Germania a susținut inclusiv reduceri de ordinul sutelor de miliarde de euro, argumentând că majorarea nominală a bugetului este greu de susținut în condițiile presiunilor asupra finanțelor publice naționale.
Mureșan respinge această abordare.
„Orice încercare de tăiere a bugetului Uniunii Europene ar fi o greșeală, ar lăsa Europa mai slabă”, a declarat europarlamentarul, nominalizând cele șase state care cer reducerea cheltuielilor.
În opinia sa, reducerea banilor europeni nu elimină nevoile de investiții, ci doar mută costurile spre bugetele naționale, unde rezolvarea acelorași probleme ar putea deveni mai scumpă.
Mureșan: Mai bine taxăm giganții decât să tăiem banii fermierilor
Europarlamentarul susține că alternativa la creșterea puternică a contribuțiilor statelor membre sau la reducerea cheltuielilor este introducerea unor noi surse proprii de venit pentru Uniunea Europeană.
Mureșan a pus problema în termeni direcți: dacă UE trebuie să aleagă între diminuarea banilor pentru fermieri, infrastructură și apărare și taxarea marilor companii tehnologice care beneficiază de acces la piața unică europeană, Parlamentul European preferă a doua variantă.
El i-a nominalizat în acest context pe Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg, susținând că marile companii globale trebuie să contribuie pentru accesul la o piață de aproximativ 450 de milioane de consumatori.
Comisia Europeană a propus, la rândul său, cinci noi categorii de „resurse proprii”, între care venituri din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, mecanismul de ajustare la frontieră a carbonului, deșeurile electronice, accizele pe tutun și o contribuție a companiilor mari care operează pe piața unică. Comisia estimează că acestea ar putea aduce aproximativ 58 de miliarde de euro anual și ar reduce presiunea asupra contribuțiilor naționale.
Mureșan estimează că Consiliul European din octombrie va ajunge la concluzia că Uniunea are nevoie de noi surse proprii de venit.
Negocierea intră astfel într-o fază decisivă: pentru adoptarea cadrului financiar multianual este necesară unanimitatea statelor membre în Consiliu și apoi acordul Parlamentului European. Consiliul UE consideră necesară ajungerea la un acord politic până la sfârșitul lui 2026, pentru ca legislația aferentă programelor europene să poată fi finalizată în 2027, iar noul buget să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028.