„Consider că aceste șase state greșesc. Ele sunt Germania, Austria, Olanda, Suedia, Finlanda și Danemarca”, a declarat Siegfried Mureșan, în cadrul unei conferințe de presă la Strasbourg.
Cele șase țări sunt contributori neți la bugetul Uniunii și au cerut reducerea dimensiunii viitorului cadru financiar european. Mureșan susține însă că o asemenea abordare ar slăbi Uniunea tocmai într-o perioadă în care Bruxelles-ul trebuie să găsească bani suplimentari pentru apărare, competitivitate, agricultură și investiții.
„Cred că tăierile la bugetul Uniunii Europene pe care ele le propun nu vor rezolva problemele de securitate, de competitivitate pe care le avem. Cred că vor fragiliza Europa”, a spus europarlamentarul.
România, în tabăra care are nevoie de un buget mai mare
Pentru România, confruntarea este importantă în special prin prisma banilor destinați politicii de coeziune și agriculturii, două dintre componentele majore ale finanțării europene de care țara beneficiază.
Mureșan a avertizat că Parlamentul European nu va accepta un compromis între state dacă rezultatul negocierilor lasă insuficienți banii pentru fermieri sau pentru coeziune.
„Parlamentul European nu va vota un buget în care fondurile pentru fermieri, în care fondurile pentru politica de coeziune să fie insuficiente”, a afirmat acesta.
Întrebat de Mediafax dacă Parlamentul European ar putea chiar respinge viitorul buget dacă aceste fonduri vor fi reduse, Mureșan a răspuns: „Categoric, da.”
„Parlamentul European nu va vota un buget în care fondurile pentru fermieri, în care fondurile pentru politica de coeziune să fie insuficiente”, a adăugat europarlamentarul
În acest context, taberele se conturează tot mai clar: statele contributoare nete încearcă să limiteze creșterea bugetului, în timp ce țările care beneficiază masiv de fondurile de coeziune și agricultură au interesul ca aceste politici să nu fie sacrificate.
Mureșan atacă argumentul Germaniei
Europarlamentarul a dat exemplul Germaniei, principalul contributor la bugetul UE, pentru a arăta că bugetele naționale au crescut semnificativ în ultimii ani.
„Bugetul federal al Germaniei în ultimii șapte ani a crescut cu 55,8% în termeni absoluți”, a spus Mureșan.
El susține că o creștere nominală a contribuției Germaniei la bugetul european nu ar trebui prezentată automat drept o povară suplimentară, atât timp cât economia și bugetul național au crescut la rândul lor.
„Dacă contribuția lor la bugetul Uniunii Europene ar crește cu 55%, ar părea că este o creștere în termeni absoluți. Dar, în termeni reali, raportat la bugetul lor național, raportat la dimensiunea economiei, nu este o povară mai mare”, a explicat europarlamentarul.
Miza: tăieri sau bani noi pentru UE
Mureșan susține că Uniunea Europeană are nevoie de un buget mai ambițios decât cel dorit de cele șase state și propune găsirea unor noi surse proprii de venit în locul reducerii fondurilor tradiționale.
Una dintre variantele susținute în Parlamentul European este taxarea marilor companii digitale.
Europarlamentarul a prezentat alegerea în termeni direcți: fie sunt reduși banii pentru fermieri, autostrăzi și apărare, fie Uniunea obține venituri suplimentare de la marile companii globale care beneficiază de acces la piața europeană.
„Cred că ar fi o greșeală să tăiem fondurile europene pentru fermieri sau pentru apărarea Europei sau pentru autostrăzi pentru ca Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg să continue să aibă acces gratuit la piața unică europeană”, a spus Mureșan.
Potrivit acestuia, cele șase state care cer reduceri fac o alegere greșită tocmai pentru că problemele de securitate și competitivitate nu dispar dacă sunt eliminate din bugetul european.
„Vor trebui să rezolvăm acele probleme la nivel național și va fi mai scump”, a avertizat Mureșan.
Problema fundamentală: nimeni nu vrea să plătească mai mult
Conflictul privind cheltuielile este amplificat de lipsa unui acord privind veniturile.
Statele membre nu vor, în general, să își majoreze puternic contribuțiile directe la bugetul UE.
În același timp, nu există consens nici pentru introducerea noilor „resurse proprii” propuse de Comisia Europeană.
Bruxelles-ul a pus pe masă mai multe surse noi de finanțare, printre care venituri provenite din certificatele de emisii de carbon, mecanisme bazate pe deșeurile electronice, veniturile din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră și contribuții suplimentare din partea companiilor.
Taxarea emisiilor de carbon și o contribuție legată de deșeurile electronice sunt văzute în acest moment drept două dintre variantele cu cele mai mari șanse de a supraviețui negocierilor. Dar chiar și acestea generează unele opoziții.
Unele guverne se tem că noile „resurse proprii” ar reduce veniturile care ajung acum la bugetele naționale. Altele nu vor să fie acuzate acasă că au acceptat noi taxe europene.
În acest context, tăierile devin tot mai greu de evitat.
Parlamentul European merge în direcția opusă și vrea mai mulți bani
Eurodeputații susțin că Uniunea are nevoie de un buget mai mare, nu mai mic, pentru a putea finanța simultan noile priorități și politicile tradiționale.
Parlamentul cere protejarea agriculturii și a coeziunii și respinge ideea ca apărarea și competitivitatea să fie finanțate prin reducerea acestor capitole.
Această poziție pune instituțiile europene pe traiectorii diferite:
- Comisia propune un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro.
- Mai multe state cer reduceri semnificative.
- Parlamentul European vrea, în schimb, o anvelopă mai mare.
Un acord final va necesita atât unanimitatea statelor membre, cât și aprobarea Parlamentului European.
António Costa încearcă să găsească compromisul
Președintele Consiliului European, António Costa, desfășoară în această perioadă un tur al capitalelor europene pentru a identifica liniile roșii ale celor 27 de state înaintea etapei decisive a negocierilor.
Printre ultimele opriri se află Roma, Paris, Viena și Bruxelles.
Costa urmează să meargă și în Irlanda pentru discuții cu premierul Micheál Martin, în condițiile în care președinția irlandeză a Consiliului pregătește următorul document de negociere.
Un nou „negotiating box” ar trebui să fie prezentat înainte de reuniunea liderilor europeni din octombrie.
Ținta politică este găsirea unui acord asupra bugetului până la sfârșitul anului, înainte ca Europa să intre într-un calendar electoral aglomerat în 2027.