Aceste priorități au fost prezentate de ministrul sănătății, Alexandru Gasnaș, în cadrul ședinței Comitetului mixt de coordonare al Programului-cadru de cooperare al ONU în domeniul dezvoltării durabile, despre care Logos Press a scris deja. Întâlnirea a fost condusă de prim-ministrul Vasile Tofan, cu participarea reprezentanților guvernului și ai agențiilor ONU din Moldova.
Prima direcție vizează consolidarea asistenței medicale primare, în special în comunitățile în care presiunea asupra serviciilor medicale este mai mare. Se propune direcționarea investițiilor către sănătatea mamei și a copilului, sănătatea mintală, vaccinarea, prevenirea și tratarea bolilor cronice.
A doua prioritate este îmbunătățirea accesului la serviciile medicale de bază și la medicamente pentru refugiați și alte grupuri vulnerabile. Ministerul propune integrarea treptată a mecanismelor existente de sprijin în sistemele naționale de finanțare a sănătății, pentru a face accesul la asistență medicală mai previzibil și mai durabil.
O direcție separată vizează creșterea rezilienței unităților medicale. Ministerul propune evaluarea infrastructurii critice a spitalelor și dezvoltarea capacităților necesare pentru continuarea activității în cazul întreruperilor în alimentarea cu apă, energie electrică sau livrarea bunurilor necesare.
Este vorba, în primul rând, de serviciile vitale – secțiile de terapie intensivă, dializă, intervenții chirurgicale, laboratoare, sterilizare și sistemele de depozitare a medicamentelor și a altor materiale la temperatură controlată. Funcționarea acestora, conform propunerii Ministerului Sănătății, trebuie să fie asigurată și în situații de criză.
Al patrulea domeniu – dezvoltarea sistemelor de date și a infrastructurii digitale în domeniul sănătății. Informații de mai bună calitate privind nevoile populației, utilizarea serviciilor medicale, costurile și rezultatele ar trebui să permită autorităților să planifice mai eficient cheltuielile și să direcționeze resursele către domeniile cu cel mai mare potențial de impact.
Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnash, a declarat că sprijinul acordat în perioada de criză trebuie să contribuie la consolidarea pe termen lung a sistemului.
„Sprijinul acordat în condiții de criză trebuie să lase în urmă un sistem mai puternic”, a remarcat ministrul, subliniind necesitatea îmbunătățirii accesibilității serviciilor medicale, a sustenabilității spitalelor, a siguranței accesului la medicamente și a dezvoltării sistemelor digitale bazate pe date.
De la ajutorul umanitar la investiții pe termen lung
Ministerul Sănătății pledează pentru o tranziție treptată de la măsuri preponderent umanitare la investiții structurate și durabile, integrate în sistemele naționale.
Ministerul estimează că resursele mobilizate în contextul crizei și al necesității de a sprijini refugiații vor contribui, în același timp, la modernizarea infrastructurii medicale, la dezvoltarea serviciilor și la îmbunătățirea capacității sistemului de sănătate de a reacționa la viitoare situații de urgență.
Direcțiile propuse sunt legate de obiectivele privind integrarea refugiaților, reducerea sărăciei și aplicarea principiilor legăturii dintre ajutorul umanitar, dezvoltare și pace (Humanitarian–Development–Peace Nexus). Acestea trebuie, de asemenea, luate în considerare la elaborarea viitorului Program-cadru de cooperare între Moldova și ONU pentru perioada 2028–2032.
The post Cele patru direcții principale de investiții în domeniul sănătății appeared first on LOGOPRESS.