„Adevărul trebuie mărturisit: românii din Valea Timocului vorbesc limba română. Graiurile locale sunt o bogăție a limbii noastre, nu un temei pentru inventarea unei limbi distincte”, a transmis marți Radu Cosma, pe pagina sa de Facebook. Oficialul român s-a aflat duminică la Mănăstirea Mălainița, din estul Serbiei, unde a participat la manifestările prilejuite de proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena.
Mănăstirea Ortodoxă Română Mălainița aparține Vicariatului Timocului, structură a Episcopiei Daciei Felix din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, care deservește comunitățile ortodoxe românești din estul Serbiei. La ceremonie au participat înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe și reprezentanți ai statului român, între care senatorul Mircea Chelaru și consilierul prezidențial Eugen Tomac.
„Și în Serbia va veni momentul adevărului”
În discursul susținut la Mănăstirea Mălainița, parțial publicat de Jurnal Românesc, Radu Cosma a comparat situația din Serbia cu cea a „limbii moldovenești” din Republica Moldova și Ucraina.
„Limba vlahă este un rudiment al politicilor staliniste, ateiste, comuniste, la fel cum a fost în Ucraina sau în Republica Moldova. Chiar dacă Ucraina sau Republica Moldova au renunțat la limba moldovenească, care a fost o invenție a birourilor staliniste, credem că și în Serbia va veni momentul adevărului”, a declarat Radu Cosma.
„Să ne rugăm bunului Dumnezeu ca frații noștri să fie luminați, astfel încât noi să putem să rostim adevărul: că suntem români, că avem aici continuitate în exprimare”, a spus Cosma, vorbind despre identitatea românilor din Valea Timocului și despre continuitatea comunității în regiune.
El a amintit și rădăcinile istorice ale comunității, precum și tradiția creștină din regiune, menționându-i pe Sfântul Niceta de Remesiana și pe martirii Hermil și Stratonic, despre care a spus că au trăit în perioada romană. Cosma a subliniat „o continuitate în timp și spațiu între România și comunitatea istorică din Serbia” și a adăugat că „acest lucru nu poate fi trecut cu vederea”.
ICR: Distincția dintre „limba vlahă” și limba română este artificială
Situată în estul Serbiei, în apropierea frontierelor cu România și Bulgaria, Valea Timocului este locuită și de comunități care folosesc graiuri romanice. Problema identității acestora și a denumirii limbii vorbite este disputată de mai mult timp.
Potrivit Institutului Cultural Român, distincția dintre „vlah” și „român”, respectiv dintre „limba vlahă” și limba română, este artificială. În statisticile oficiale ale Serbiei, însă, „vlahii” și „românii” sunt înregistrați separat ca apartenență etnică, iar vlaha și româna apar separat și în datele referitoare la limba maternă.
La cel mai recent recensământ al Serbiei, realizat în 2022, 21.013 persoane s-au declarat vlahi, iar 23.044 s-au declarat români. În ceea ce privește limba maternă, 23.216 persoane au indicat vlaha, iar 21.477 româna, potrivit datelor Institutului de Statistică al Serbiei.
Datele recensământului arată și o distribuție geografică diferită: persoanele care s-au declarat vlahi sunt concentrate în special în estul Serbiei, inclusiv în zona Timocului, în timp ce românii sunt concentrați în număr important în Voivodina, în nordul țării.
Consiliul Europei despre români și vlahi
Controversa privind identitatea și statutul lingvistic al vlahilor din estul Serbiei nu este recentă. Un raport al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 2008 consemna poziții diferite în interiorul comunității: unii vlahi se considerau parte a minorității române, în timp ce alții se identificau drept o minoritate distinctă.
Într-un raport de evaluare adoptat în 2023, Consiliul Europei tratează separat româna și vlaha în cadrul Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și analizează măsurile luate de Serbia pentru protejarea și promovarea celor două limbi.
Nicușor Dan: Limba și tradițiile românești, responsabilitatea statului
Evenimentul de la Mălainița a fost și un prilej pentru reafirmarea sprijinului României pentru comunitatea românească din Valea Timocului. În mesajul transmis de președintele Nicușor Dan, prezentat la ceremonie de Eugen Tomac, șeful statului a subliniat că „prezervarea și promovarea identității naționale, a limbii, a credinței, a culturii și tradițiilor românești” reprezintă o responsabilitate fundamentală a statului față de românii de pretutindeni.
Președintele a descris proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena drept o sărbătoare a credinței, dar și a „memoriei și continuității unei comunități” care și-a păstrat identitatea și tradițiile de-a lungul generațiilor. De asemenea, a subliniat importanța „punților noastre istorice și culturale” care continuă să definească legătura dintre România și comunitățile românești din Serbia.