Printre cei prezenți în sală, pe lângă deputații din Parlamentul European, s-a aflat și prim-ministrul Canadei, Mark Carney.
De la sfârșitul lunii august, conducerea canadiană depune eforturi active pentru a obține relații mai strânse cu europenii, deși nu se pune problema unei aderări depline la UE: Canada nu este un stat european.
În discursul adresat deputaților miercuri, von der Leyen a propus ca țara să devină „primul membru asociat al Uniunii Europene”.
Noul statut
Pe parcursul întregii săptămâni trecute, interesul pentru o eventuală apropiere nu a făcut decât să crească, după declarația lui Carney privind intenția de a construi o „alianță unică” cu UE.
Există deja câteva forme de participare pentru țările care nu fac parte pe deplin din UE. De exemplu, Norvegia face parte din piața unică a UE – spațiul de liberă circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalului. Oslo și Bruxelles colaborează, de asemenea, în cadrul unor inițiative comune de apărare.
Elveția are, de asemenea, acces la piața unică pe baza unei serii de acorduri. Iar după „Brexit”, Marea Britanie și UE au încheiat cel mai mare și mai cuprinzător acord comercial și de cooperare din istoria Uniunii, care acoperă o gamă largă de sectoare. Londra participă acum la mai multe programe ale UE, inclusiv la „Horizon Europe” – programul european de cercetare și inovare.
După cum a aflat Euronews, Ottawa poartă deja negocieri cu Bruxelles privind aderarea la programul de schimburi studențești Erasmus+, obținerea accesului la granturile Horizon Europe și recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale ale lucrătorilor.
Cu toate acestea, statutul de „membru asociat” este unul cu totul nou, iar întrebările cheie rămân încă fără răspuns: în primul rând, dacă Canada va avea drept de vot în instituțiile UE. În ciuda gradului ridicat de armonizare a legislației cu cea a Uniunii, Norvegia și Elveția nu au drept de vot în adoptarea legilor UE.
O nouă alianță cu Ottawa
Încă din luna mai, cancelarul german Friedrich Merz a propus introducerea „statutului de membru asociat” pentru Ucraina, care dorește aderarea urgentă la UE. Într-o scrisoare adresată liderilor țărilor membre ale Uniunii, el a afirmat că un astfel de statut va permite Ucrainei să participe la activitatea principalelor organe decizionale – Consiliul European, Comisia Europeană și Parlamentul European –, dar fără drept de vot și fără un portofoliu alocat.
Acest lucru ar oferi, de asemenea, țării posibilitatea de a se alătura treptat anumitor programe finanțate din bugetul UE.
Este greu de imaginat Canada în aceeași categorie cu Ucraina, care se află în stare de război, însă declarația făcută miercuri de Ursula von der Leyen a constituit un semnal politic puternic într-o lume instabilă, în care alianțele obișnuite se schimbă.
„Europa și Canada cred în democrație, în faptul că puterea nu aparține celor mai puternici, celor mai bogați sau celor mai vocali, ci tuturor”, a spus ea. „Democrațiile au libertatea de a alege cu cine să colaboreze”.
Ea a făcut, de asemenea, un apel la crearea unei noi alianțe cu Ottawa, care ar putea cuprinde tehnologia, apărarea, proiectele comune din Arctica, precum și energia, mineralele de importanță critică și inteligența artificială.
„Vom trece de la CETA la Alianța viitorului, pentru a crea un spațiu comun de prosperitate și securitate economică”, a adăugat ea, referindu-se la acordul de liber schimb dintre UE și Canada din 2016, care a eliminat barierele tarifare și se aplică în prezent cu titlu provizoriu.
Se preconizează că cooperarea economică și în domeniul apărării dintre parteneri va fi aprofundată în cadrul summitului de la Montreal, programat pentru luna octombrie.
The post Canada a fost invitată să devină primul „membru asociat” al UE appeared first on LOGOPRESS.