Tratamentul, numit CRMA-1001, folosește o versiune modificată a tehnologiei CRISPR. În loc să taie ADN-ul, așa cum fac unele terapii de editare genetică, sistemul atașează mici „etichete” chimice ADN-ului virusului. Acestea au rolul de a opri activitatea genelor virale și de a împiedica producerea de noi particule de virus.
Cercetarea a fost publicată luni, în revista Nature Biomedical Engineering.
Cercetătorii au testat terapia pe celule hepatice umane și pe animale. În experimentele pe șoareci, o singură administrare a redus puternic nivelurile unor markeri ai virusului, iar după mai multe doze, la până la 90% dintre animale nu mai puteau fi detectate anumite forme ale virusului la șase luni de la tratament.
Tratamentul a fost testat și pe maimuțe, pentru evaluarea siguranței. La doza cea mai mare, cercetătorii au observat o creștere temporară a enzimelor hepatice, valorile revenind la normal în aproximativ patru săptămâni.
Un aspect important este că terapia a ajuns deja în etapa de testare pe oameni. Studiul clinic aflat în primele etape urmărește în primul rând siguranța și tolerabilitatea tratamentului, dar și modul în care organismul reacționează la acesta și eficiența sa. Primul participant a primit tratamentul intravenos în ianuarie 2026.
Hepatita B este dificil de eliminat deoarece virusul poate rămâne în celulele ficatului sub forme de ADN care pot alimenta din nou infecția. CRMA-1001 încearcă să inactiveze atât ADN-ul viral care persistă în celule, cât și fragmentele de ADN viral integrate în genomul celulelor.
Cercetătorii avertizează însă că rezultatele obținute până acum nu înseamnă că hepatita B poate fi deja vindecată. Studiile clinice vor trebui să arate dacă efectele observate la animale pot fi obținute și la oameni și dacă tratamentul poate produce o așa-numită vindecare funcțională, adică o oprire pe termen lung a activității virusului fără necesitatea unui tratament continuu.