„Ca să facem o retrospectivă la haosul care s-a creat în timp, 323 din 515 la moment nu e clar cine le administrează. Noi, la independență încoace, am avut 1.359 de întreprinderi de stat, cu cele care se creau, întreprinderile de stat, dincolo de cele moștenite. Printr-un ordin al ministrului, printr-o hârtie semnată de vreun director de departament. Nici nu se ducea în foarte multe cazuri evidența. Când se transmiteau anumite bunuri în capitalul social al întreprinderii, tot fără prea multă evidență”, a declarat Dinu Plîngău, la TV8.
Deputatul a explicat că o parte dintre întreprinderi au ajuns să fie legate de ministere sau autorități centrale care între timp au fost desființate, iar patrimoniul acestora nu a fost transferat și inventariat corespunzător.
„După care toate aceste întreprinderi care aparțineau fie ministerelor, de regulă autorităților centrale, că nu vorbim de autoritățile locale sau alte instituții, se rețineau sub anumite ministere, sub Ministerul Privatizării sau Ministerul Comerțului, care nu mai există, sau de autoritățile centrale care de 15 ani nu mai există. În momentul în care nu mai există instituția, dar patrimoniul acestora trebuie să treacă sub cesiune la o altă întreprindere, care trebuie să ia toată chestia asta și să o administreze, să facă o inventariere – lucrurile acestea nu s-au făcut”.
O problemă separată ține de evidența întreprinderilor de stat și de modul în care acestea au fost repartizate între instituțiile publice. Deși legislația prevedea preluarea de către APP a gestionării întreprinderilor de stat, ulterior au fost aprobate liste concrete ale organizațiilor transmise în gestiunea agenției. Potrivit deputatului, o parte dintre întreprinderi nu s-au regăsit în aceste liste.
„Avem un haos și în registrele de stat, pentru că fiscul spune că avem un număr de întreprinderi, vreo 609, dar acolo au băgat și întreprinderi municipale, ASP – 515 întreprinderi, APP – 169 de întreprinderi. Și iată, din tot lucrul acesta trebuie să cauți!”.
Plîngău a vorbit și despre durata procedurilor de insolvabilitate. Potrivit lui, din aproximativ 2.800 de dosare aflate pe rol, doar 1% ajung anual la o soluție, în timp ce celelalte proceduri se prelungesc ani de zile sau ajung în etapa de faliment și lichidare.
„Anual, din 2.800 de dosare care se află pe rol în procedura de insolvabilitate, doar 1% ajunge să aibă o soluție, restul durează ani sau se merge spre faliment, încredințarea spre lichidare și așa mai departe”, a spus deputatul.
În opinia sa, pentru clarificarea situației patrimoniului și a întreprinderilor de stat este necesară examinarea fiecărui caz în parte, inclusiv pentru a stabili cine are responsabilitatea de administrare și care este statutul real al întreprinderilor care figurează în evidențele statului.
O altă problemă a apărut după crearea Agenției Proprietății Publice (APP). Deși legislația prevedea că agenția va prelua gestionarea tuturor întreprinderilor de stat, ulterior Guvernul a aprobat liste concrete ale organizațiilor transmise în gestiunea sa. O parte dintre întreprinderi nu a ajuns în aceste liste:
„Adică, azi, 323 de întreprinderi, din marea majoritate dintre ele, nu sunt active, ele există doar pe hârtie. Majoritatea nu au fost lichidate pentru că orice întreprindere care are datorii nu poate fi lichidată. Avem un haos și în registrele de stat, pentru că fiscul spune că avem un număr de întreprinderi, vreo 609, dar acolo au băgat și întreprinderi municipale, ASP – 515 întreprinderi, APP – 169 de întreprinderi. Și iată, din tot lucrul acesta trebuie să cauți!”.
Deputatul a anunțată că audierile publice privind activitatea Aeroportului Internațional Chișinău, MoldATSA, Metalferos și Nodului Hidroenergetic Costești au fost amânate. Președintele Comisiei de anchetă a precizat că aceasta este ultima săptămână de activitate a Comisiei, potrivit termenului stabilit de Parlament.
The post Haos și nereguli majore în administrarea întreprinderilor de stat din Moldova appeared first on LOGOPRESS.