Starea de alertă din energie și sectorul hidrologic, instituită anterior, expiră la 25 septembrie. Potrivit Guvernului, riscurile care au determinat instituirea acesteia nu au dispărut, ci s-au amplificat pe fondul evoluțiilor regionale, al presiunilor asupra piețelor energetice și al agravării deficitului hidrologic. Totodată, apropierea sezonului rece va crește presiunea asupra sistemului energetic.
În această iarnă, aproximativ 59% din energia electrică necesară Republicii Moldova va trebui importată. În orele de vârf, necesarul de import este estimat la 400-450 MW, în timp ce doar aproximativ 360 MW reprezintă capacitate garantată. Diferența ar urma să fie acoperită prin capacități suplimentare disponibile în regiune, asupra cărora autoritățile nu pot conta permanent.
În cazul gazelor naturale, peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat. Guvernul precizează că, în prezent, nu este vorba despre o lipsă fizică de gaze, ci despre un risc financiar, în condițiile creșterii prețurilor internaționale și a necesității de a achiziționa gaze și de a completa stocurile obligatorii într-un timp scurt.
Situația de pe piața carburanților s-a stabilizat. La începutul lunii august, Republica Moldova avea stocuri de motorină pentru aproximativ 3,5 zile, iar 109 stații nu aveau produs la pompă. În ultimele zile, stocurile au ajuns la aproximativ 10 zile, iar numărul stațiilor care raportează lipsuri a scăzut la mai puțin de șapte.
Potrivit autorităților, menținerea unor mecanisme de intervenție rapidă este necesară în contextul riscurilor de pe piața internațională a carburanților, inclusiv în situația reducerii capacității de procesare și a apariției unor penurii în mai multe țări.
Un alt risc îl reprezintă deficitul hidrologic persistent pe râurile Nistru și Prut. Nivelurile scăzute ale apei pot afecta captările și, implicit, alimentarea populației cu apă potabilă. Guvernul consideră că sectorul energetic și cel hidrologic sunt interdependente, deoarece stațiile de captare, pompare și tratare a apei depind de energia electrică, iar seceta reduce, în același timp, producția de energie hidroelectrică.
Instituirea stării de urgență ar permite, în funcție de evoluția situației, adoptarea unor măsuri temporare pentru menținerea stocurilor și importurilor de energie și carburanți, protejarea consumatorilor casnici și a infrastructurii critice, precum și asigurarea continuității alimentării cu apă și energie.
„Guvernul va fi mereu alături de oameni”
Premierul Vasile Tofan a declarat că Guvernul va solicita Parlamentului sprijinul pentru instituirea stării de urgență și a anunțat că autoritățile intenționează să majoreze fondurile destinate compensațiilor pentru populație.
„Azi vom merge în Parlament ca să cerem sprijinul deputaților pentru instituirea stării de urgență pentru 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Noi nu putem controla seceta, războiul, penuria de combustibili, însă sunt lucruri pe care le putem controla. În acest sens, ajutorul oferit oamenilor de Guvern devine o prioritate absolută. Într-adevăr, am planificat în acest an să economisim mai mult, să țintim mai bine anumite cheltuieli ale statului. Însă presiunea tot mai mare pe gospodăriile oamenilor ne obligă să mărim fondurile alocate pentru compensații. În anii precedenți am cheltuit de la 2,5 miliarde la 3,5 miliarde de lei pe iarnă. În acest an, nu ne-am așteptat la prețuri atât de mari pe piață și va trebui să schimbăm planurile inițiale. Să ne asigurăm că Fondul de vulnerabilitate energetică acoperă un număr mai mare de gospodării și să găsim acești bani. E posibil ca cifra gospodăriilor să fie mai mare de 620 de mii. În fața greutăților cu care se confruntă Republica Moldova, Guvernul va fi mereu alături de oameni.”
Amintim că astăzi, după-amiază, va avea loc ședința extraordinară a Parlamentului.
The post Guvernul cere Parlamentului instituirea stării de urgență în energie și sectorul hidrologic pentru 60 de zile appeared first on LOGOPRESS.