Noi detalii din ancheta în care Călin Georgescu este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune arată mecanismul prin care unui om de afaceri i-ar fi fost promisă o finanțare de milioane de euro din străinătate. Potrivit informațiilor din anchetă consultate de MEDIAFAX, 100.000 de euro ar fi urmat să fie folosiți pentru campania electorală a lui Georgescu, în timp ce un milion de euro urma să finanțeze o afacere cu metale prețioase în Dubai. După dispariția perspectivei creditului, anchetatorii descriu o succesiune de soluții pentru recuperarea banilor: un ordin de plată de 1,25 milioane de euro fără acoperire, promisiunea unui teren lângă Aeroportul Otopeni și intervenția unor persoane care i-ar fi cerut omului de afaceri să nu depună plângere penală.
Călin Georgescu și Ionel Rusen au fost reținuți luni de DIICOT, iar procurorii au anunțat oficial că îi cercetează pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. DIICOT susține că gruparea ar fi acționat sub autoritatea unui lider român în vârstă de 64 de ani.
Potrivit surselor din anchetă consultate de MEDIAFAX, procurorii îl indică pe Călin Georgescu drept persoana care ar fi inițiat ideea obținerii unei finanțări externe și care i-ar fi făcut legătura omului de afaceri Răzvan Leu cu Ionel Rusen.
Georgescu l-ar fi prezentat pe Rusen drept un om de afaceri „foarte potent”, cu numeroase conexiuni, în care interlocutorul său putea avea „încredere foarte mare”. Mai mult, potrivit declarației aflate la dosar, Georgescu i-ar fi spus lui Leu că tot ceea ce discută cu Rusen trebuie tratat ca și cum ar discuta direct cu el.
Afacerea din Dubai: aur, o societate nouă și o finanțare de milioane
Planul prezentat omului de afaceri ar fi presupus dezvoltarea unei afaceri cu metale prețioase în Dubai.
Sursele din anchetă arată că, la una dintre întâlnirile de la Câmpulung Muscel, ar fi fost adus și un cetățean pakistanez, Naeem Chan, despre care se susținea că urma să înființeze compania din Dubai. Ulterior, Răzvan Leu s-ar fi deplasat chiar în Emiratele Arabe Unite, împreună cu Ion Negoescu și Ionel Rusen, pentru perfectarea documentelor necesare afacerii.
În versiunea prezentată omului de afaceri, acesta trebuia să obțină inițial o linie de credit de șase milioane de euro. Pentru accesarea banilor trebuia însă să depună o garanție de 1,1 milioane de euro.
Din finanțarea promisă, un milion de euro ar fi urmat să fie investit în afacerea cu metale prețioase, iar 100.000 de euro urmau, potrivit informațiilor din anchetă, să fie folosiți în campania electorală a lui Călin Georgescu. Sursele consultate de MEDIAFAX arată că ar fi fost prezentat chiar și un plan de cheltuieli pentru această sumă.
Georgescu ar fi fost în Serbia pentru întâlniri cu oameni de afaceri interesați să-i susțină campania
Răzvan Leu le-a relatat anchetatorilor că l-ar fi însoțit pe Georgescu în Serbia, unde acesta urma să se întâlnească, potrivit declarației, cu oameni de afaceri români care doreau să îl susțină în campania electorală din 2024.
După această deplasare ar fi avut loc întâlnirea de la Câmpulung Muscel în care a fost discutată finanțarea de șase milioane de euro și afacerea din Dubai.
Cei 100.000 de euro au fost ceruți ulterior pentru o presupusă majorare a finanțării la 15 milioane
Schema ar fi evoluat ulterior.
Documentele bancare aflate în anchetă arată două transferuri importante: un milion de euro la 28 decembrie 2021 și încă 100.000 de euro la 20 ianuarie 2022.
Pentru a doua plată, Rusen i-ar fi transmis omului de afaceri că cei 100.000 de euro sunt necesari pentru o presupusă „mărire de capital” care ar fi dus finanțarea la 15 milioane de euro.
Anchetatorii au recuperat inclusiv mesajul atribuit lui Rusen:
„Razvan uitasem, vezi ca trebuie sa depunem si cei 100 k in banca in Elvetia pana pe 20. Sunt banii pentru marirea de capital la 15 Mil”
După efectuarea transferurilor, Rusen i-ar fi transmis inclusiv o captură de ecran a unei presupuse discuții cu Massimiliano Arena, prin care încerca să îl convingă că finanțarea fusese aprobată.
Banii nu s-au dus însă într-un cont al „Wealth Bank”
Unul dintre elementele importante identificate de anchetatori este traseul efectiv al banilor.
Omului de afaceri i-ar fi fost prezentată Wealth Bank drept instituția care urma să-i acorde finanțarea și despre care se afirma că funcționează în Marea Britanie.
Potrivit datelor din anchetă, însă, banii au fost transferați într-un cont aparținând MIGOM BANK Ltd, societate cu sediul în Commonwealth of Dominica, cont deschis la Incore Bank AG din Elveția. Procurorii susțin totodată că entitatea Wealth Bank prezentată victimei avea legături cu Insulele Comore, nu cu sistemul bancar britanic descris acesteia.
Contractul pentru presupusa finanțare ar fi fost semnat ulterior la Londra.
Omul de afaceri spune că i-a dat lui Georgescu și un Range Rover
Relația dintre părți ar fi depășit însă afacerea propriu-zisă. Potrivit declarației aflate la dosar, Răzvan Leu susține că i-ar fi pus la dispoziție lui Călin Georgescu un Range Rover, folosit de acesta în perioada 2021-2022. Ion Negoescu ar fi primit, la rândul său, un Volvo.
Același om de afaceri le-a relatat anchetatorilor că, după ce finanțarea nu s-a mai concretizat, ar fi avut inclusiv o discuție pe WhatsApp la care au participat Georgescu, Rusen, Negoescu și Massimiliano Arena. Arena ar fi dat asigurări că situația urma să fie rezolvată.
118.000 de lei înaintea unei medieri
În octombrie 2023, după numeroase încercări de recuperare a banilor, ar fi trebuit să aibă loc o mediere între părți.
Cu puțin timp înainte, Răzvan Leu susține că a primit prin transfer bancar 118.000 de lei de la Vasile Moldoveanu, despre care afirmă că aflase că este socrul sau o rudă a soției lui Călin Georgescu.
Potrivit declarației sale, Georgescu l-ar fi sunat ulterior și ar fi confirmat transferul, spunând că este „un ajutor”.
„Să nu blocheze România să aibă președintele pe care îl merită”
Unul dintre cele mai spectaculoase episoade relatate anchetatorilor s-ar fi petrecut în 2023, într-o clădire de birouri din zona Porsche Pipera.
Leu spune că Georgescu l-ar fi chemat acolo la o întâlnire cu Riana Popescu și omul de afaceri Vasile Croitoru. Potrivit declarației, Croitoru ar fi fost prezentat drept un om cu posibilități financiare dispus să îl sprijine pe Georgescu în demersul descris drept „salvarea României”.
Croitoru i-ar fi cerut lui Leu să nu depună plângere penală împotriva lui Georgescu pentru a nu „bloca România să aibă președintele pe care îl merită”, promițând în schimb să îl ajute să recupereze cei 1,1 milioane de euro.
Soluția propusă ar fi presupus emiterea unei facturi care urma să fie achitată prin firmele lui Croitoru. Plata nu s-ar mai fi realizat.
O altă variantă: să-i cumpere firmele și să adauge 1,1 milioane de euro la preț
După eșecul acestei variante, potrivit acelorași informații din anchetă, Georgescu i-ar fi prezentat o altă persoană, Sami Petroi.
Soluția discutată de această dată ar fi fost cumpărarea societăților administrate de Răzvan Leu, prețul cesiunii urmând să fie majorat artificial cu 1,1 milioane de euro, pentru ca acesta să își recupereze prejudiciul.
Leu ar fi acceptat formula, dar tranzacția nu s-a mai concretizat. În același context, Petroi i-ar fi spus și el să nu formuleze plângere penală împotriva lui Georgescu.
O garanție cu un teren de lângă Aeroportul Otopeni
Ancheta descrie și o altă tentativă de a-i oferi omului de afaceri garanții.
Leu susține că doi bărbați s-ar fi prezentat la avocatul său și ar fi afirmat că vin din partea lui Călin Georgescu. Aceștia ar fi propus drept garanție un teren din Otopeni, aflat în apropierea aeroportului, despre care spuneau că valorează mai mult decât prejudiciul de 1,1 milioane de euro.
Planul era ca, dacă banii nu erau achitați în șase luni, terenul să ajungă la omul de afaceri. Contractul nu ar fi fost semnat niciodată.
Ordin de plată de 1,25 milioane de euro. Omul de afaceri spune că nu avea acoperire
O altă soluție ar fi apărut prin intermediul unei societăți elvețiene, Mercando Green Technology.
Potrivit informațiilor din anchetă, Georgescu ar fi purtat personal discuțiile cu Răzvan Leu privind această variantă și i-ar fi trimis documentația necesară.
La un moment dat, Georgescu i-ar fi transmis un ordin de plată în valoare de 1,25 milioane de euro.
Explicația pentru cei 150.000 de euro în plus față de prejudiciul de 1,1 milioane ar fi fost că aceștia reprezentau cheltuielile cu avocații din Londra.
Când omul de afaceri a încercat să încaseze suma, susține că a constatat că ordinul de plată nu avea acoperire.
Georgescu ar fi spus că va restitui banii după ce își lansează candidatura și primește finanțare
Potrivit anchetei, avocatul lui Răzvan Leu ar fi avut ulterior trei întâlniri cu Călin Georgescu pentru găsirea unei soluții.
La una dintre discuții, la care tatăl lui Leu ar fi participat telefonic, Georgescu ar fi spus că urma să-și lanseze candidatura, că va primi finanțare și că va avea astfel suficienți bani pentru a restitui cu prioritate cei 1,1 milioane de euro.
Ulterior, Riana Popescu, descrisă în declarație drept mesager al lui Georgescu, ar fi continuat discuțiile cu familia lui Leu. Una dintre variante presupunea găsirea unor finanțatori din străinătate pentru campanie, după care banii ar fi putut fi folosiți și pentru stingerea datoriei.
Potrivit declarației, Popescu ar fi transmis ulterior că finanțatorii identificați și-au retras sprijinul pentru că Georgescu nu mai apăruse public.
„Nu au nicio probă”. Discuții despre dosar surprinse ulterior de anchetatori
Anchetatorii au obținut și conversații purtate ulterior între Călin Georgescu și Ionel Rusen într-un autoturism.
Într-o asemenea discuție, Georgescu afirma că situația dosarelor sale era „aplatizată” și că această anchetă se afla „în adormire”. Rusen vorbea despre necesitatea unei comisii rogatorii și despre dificultatea obținerii unor date din străinătate.
Georgescu spunea că primise „feedback” și afirma: „Nu au nicio probă”. Rusen îi răspundea că aceasta era o veste bună și că respectiva cauză urma să se închidă.
Ce s-a găsit la percheziții
Potrivit procurorilor, la perchezițiile de luni au fost găsite în mașina utilizată de Georgescu și două dispozitive portabile de bruiaj al semnalului, iar anchetatorii susțin că acestea ar fi putut fi folosite pentru contracararea supravegherii tehnice. Au fost ridicate și documente de identitate despre care există suspiciunea că sunt false. DIICOT a confirmat public ridicarea sistemelor de bruiaj și a unor documente care urmează să fie expertizate.
Călin Georgescu a ales să își exercite dreptul la tăcere în această cauză, potrivit informațiilor din anchetă. Acuzațiile prezentate sunt cele formulate de procurori și declarațiile administrate în cursul urmăririi penale; vinovăția poate fi stabilită numai de instanță.