Miercuri, 23 septembrie, începe la Dublin Săptămâna Europeană a Sportului, ocazie cu care Comisia Europeană a publicat marți al șaselea Eurobarometru privind sportul și activitatea fizică.
În general, europenii stau destul de bine la acest capitol dar românii ies din nou în față. Prin sedentarism.
38% dintre europeni fac sport de mai multe ori pe săptămână
Potrivit noului Eurobarometru, 38% dintre europeni spun că fac sport sau exerciții fizice de mai multe ori pe săptămână. Procentul este cu 6 puncte procentuale mai mare decât în 2022.
Și numărul celor care fac mișcare aproape zilnic a crescut. 9% dintre europeni declară că fac sport aproape în fiecare zi, cu 3 puncte procentuale mai mult decât în urmă cu patru ani.
În același timp, ponderea europenilor care spun că nu fac niciodată sport sau exerciții fizice a scăzut de la 45% în 2022 la 39% în 2026.
Comisia Europeană vorbește, astfel, despre o creștere generală a nivelului de activitate fizică în UE.
De ce fac europenii mișcare
Cel mai important motiv este sănătatea fizică.
44% dintre respondenți spun că fac sport pentru a-și îmbunătăți sau menține sănătatea fizică.
Pe locul următor se află relaxarea, menționată de 39% dintre respondenți.
Alți 26% spun că fac sport în mod special pentru sănătatea mintală.
Dacă relaxarea este inclusă în categoria mai largă a sănătății mintale și a stării de bine, rezultă că 65% dintre europeni indică bunăstarea psihică drept una dintre motivațiile importante pentru activitatea fizică.
Cu alte cuvinte, pentru majoritatea europenilor sportul nu mai este privit doar ca o modalitate de a fi în formă. Este asociat tot mai mult cu sănătatea, reducerea stresului și starea de bine.
Unde fac europenii mișcare
Parcurile și spațiile în aer liber rămân principalul loc pentru activitate fizică.
47% dintre europeni spun că fac sport sau mișcare în parcuri ori în alte spații exterioare. Procentul este practic neschimbat față de 2022.
În schimb, utilizarea centrelor de sănătate și fitness a crescut semnificativ:
39% în 2026, față de 33% în 2022.
Cea mai mare creștere este însă înregistrată la ceea ce Comisia numește „deplasare activă” – mersul pe jos sau cu bicicleta către serviciu, școală, magazine sau alte destinații.
Procentul celor care includ astfel de deplasări în activitatea lor fizică a crescut de la 24% la 37%, adică cu 13 puncte procentuale. Este cea mai mare creștere dintre categoriile analizate.
Cum stă România
România are un istoric slab în ceea ce privește participarea populației la sport.
În ultimul Eurobarometru disponibil anterior, cel din 2022, doar 20% dintre români spuneau că fac sport regulat sau cu o anumită regularitate, în timp ce 62% declarau că nu fac niciodată sport sau exerciții fizice.
La nivelul UE, în același sondaj, proporțiile erau de 38% pentru cei care făceau sport cel puțin săptămânal și 45% pentru cei care nu făceau niciodată.
Datele din 2022 arătau, astfel, un decalaj foarte mare între România și media europeană.
Un studiu academic publicat în 2026, care a analizat datele Eurobarometrelor din mai multe ediții, confirmă această tendință de lungă durată: România a avut una dintre cele mai ridicate ponderi de persoane sedentare, iar între 2009 și 2022 ponderea celor care nu făceau sport a crescut de la aproximativ 53% la 64% în setul de date analizat de cercetători.
Pentru moment, comunicatul oficial al Comisiei publicat marți prezintă rezultatele agregate la nivelul UE, iar tabelul detaliat pe fiecare țară trebuie consultat înainte de a atribui României o valoare exactă pentru 2026.
Cine face cel mai mult sport?
Diferențele nu sunt doar între țări. Ele apar și între grupuri sociale.
Potrivit Comisiei Europene, tinerii sunt mai activi decât persoanele în vârstă.
Persoanele cu nivel de educație mai ridicat declară, de asemenea, mai frecvent că fac sport.
Același lucru se observă în cazul situației financiare: oamenii care întâmpină mai puține dificultăți financiare raportează niveluri mai ridicate de participare la sport.
La polul opus se află, în special, persoanele în vârstă și pensionarii, care fac mișcare mai rar.
Diferențele dintre femei și bărbați există, dar Comisia le descrie drept în general moderate: bărbații declară ceva mai frecvent o participare regulată la sport și activitate fizică.
Sportul depinde și de bani
Datele arată că accesul la activitate fizică nu este distribuit egal în societate.
Comisia Europeană subliniază că participarea este mai ridicată în rândul persoanelor cu educație mai multă și cu mai puține dificultăți financiare.
Problema nu înseamnă însă doar accesul la săli de fitness sau la cluburi sportive. Mersul pe jos, bicicleta, alergarea și activitățile în parcuri pot fi forme de mișcare fără costuri importante.
Tocmai de aceea, infrastructura de proximitate – parcuri, piste pentru biciclete, alei pietonale, terenuri și spații sportive accesibile – poate avea un rol important în creșterea activității fizice.
Săptămâna Europeană a Sportului începe miercuri
Publicarea Eurobarometrului are loc cu o zi înainte de Săptămâna Europeană a Sportului, care se desfășoară între 23 și 30 septembrie 2026.
Campania din acest an are mesajul „#BeActive Your Way” și urmărește să încurajeze oamenii să facă mișcare în orice formă le este accesibilă.
Săptămâna Europeană a Sportului începe miercuri, 23 septembrie, la Dublin.